Cea mai mare parte din risipa alimentelor are loc la domiciliu, aproximativ 60%, în timp ce discuţia publică este foarte concentrată pe risipa din lanţurile de retail, a declarat secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Raul Pop, la conferinţa "EAT SMART".
"Prima tendinţă pe care am remarcat-o a fost că discuţia este foarte concentrată pe risipa alimentară sau pe risipa de alimente din lanţul de retail. Nu e rău, dar nu e suficient. În România, nu ştiu sigur cifrele, dar îmi aduc aminte ca ordin de mărime că undeva la 60% din risipa alimentară de întâmplă la domiciliu, nu în retail. Aceasta este o altfel de problemă. Este o problemă dacă vreţi de educaţie, este desigur şi o problemă vizavi de ce se oferă şi vizavi de ce se cumpără versus nevoile reale de a cumpăra. Risipa alimentară nu se rezolvă în momentul în care donezi alimente aproape expirate, ca să nu vorbesc de faptul că ceea ce înseamnă aproape expirat este în sine o discuţie separată şi foarte vastă. Nu pot să am o tonă de salam, să o descarc în curtea unei şcoli sau unui ONG şi să spun: gata, mi-am rezolvat problema cu risipa alimentară", a spus Raul Pop.
Acesta a afirmat că orice produs, în cazul de faţă alimentul, are în jur "un univers de drepturi şi obligaţii".
"Chiar dacă acel produs a fost dat mai departe la un ONG sau la o şcoală, ori la o biserică, acesta are în continuare foarte multe necesităţi din punct de vedere al sănătăţii publice şi trebuie să ne asigurăm că acel aliment este în continuare viabil şi nu va genera o problemă omului către care îl donez. Are o problemă de natura logisticii de stocare şi de transport pentru că trebuie să stea în continuare la frig. Are o problemă a controlului de calitate de toate felurile", a explicat oficialul MMAP.
În opinia acestuia, toate aceste probleme generează costuri, iar aceste costuri nu pot fi ignorate.
"Un alt trend pe care l-am constatat în această discuţie a fost: ok, îl donăm, iar cel care îl primeşte nu are voie să facă niciun fel de venituri din ele. Foarte bine, să nu facă venituri, dar cineva trebuie să acopere costurile atunci pentru că altfel risc să donez o tonă de salam pe care o pun într-un cort, la 30 de grade Celsius, în ideea că poate va fi distribuit foarte repede la 1.000 de familii din jur, ceea ce nu este întotdeauna posibil pentru că nu avem întotdeauna o tonă de salam în fiecare săptămână ca să putem programa chestia asta", a subliniat Raul Pop.
Secretarul de stat a menţionat şi faptul că nu există o potrivire perfectă a nevoii alimentare cu cea a alimentelor care se risipesc. Acesta a atras atenţia că în momentul de faţă este foarte ieftin să arunci alimente, deoarece este un act gratuit.
De asemenea, Francois Saint-Paul, ambasadorul Franţei în România, a prezentat o lege care previne risipa de alimente şi care a fost adoptată la începutul anului în Franţa. Acesta a precizat că este nevoie de implicarea societăţii civile în asemenea iniţiative.
Potrivit datelor prezentate de organizatorii conferinţei, în România, cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei (49%). Acestea sunt urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de retail (7%), de sectorul alimentaţiei publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%), conform datele furnizate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Românii susţin că principalele motive care îi fac să arunce mâncarea la gunoi sunt degradarea rapidă (26%), estimarea greşită a cantităţii de alimente care se consumă la o masă (21%), dar şi cumpărăturile în exces (14%), conform unui studiu realizat de InfoCons şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).
Alimentele care ajung cel mai des la gunoi, în România, sunt mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).
