29 MARTIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Fermierii sunt forţaţi să accepte munca la negru
Fermierii sunt forţaţi să accepte munca la negru

Legea privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri ar trebui modificată, iar veniturile din munca zilieră ar trebui exceptate de la calculul veniturilor în vederea stabilirii ajutoarelor sociale, consideră Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
"Fermierii români se confruntă cu greutăţi în desfăşurarea activităţii datorită unor prevederi legale care îi împiedică să-şi asigure forţa de muncă necesară prin angajarea de zilieri, iar procedura înregistrare a acestora în registrul zilierilor este anevoioasă, excesivă şi inutilă, scop în care opinăm că Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat şi Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri trebuie modificate", spune LAPAR, într-un comunicat remis recent.
Potrivit sursei citate, foarte multe activităţi din domeniul agricol au caracter ocazional şi pentru acestea nu pot fi angajaţi muncitori cu contract individual de muncă permanent.
"Aceste activităţi au nevoie de forţă de muncă necalificată doar ocazional, în diferite perioade ale anului şi ar trebui realizate prin angajarea de muncitori zilieri. Muncitorii zilieri care lucrează în agricultură fac parte din cea mai vulnerabilă pătură socială şi sunt în acelaşi timp beneficiari ai ajutoare sociale plătite de stat. Deşi angajarea muncitorilor zilieri este reglementată potrivit Legii nr. 52/2011, aceştia refuză munca cu ziua pentru că pierd ajutoarele sociale pe care le primesc în temeiul Legii nr. 416/2001", atrage atenţia LAPAR.
Producătorii agricoli explică faptul că muncitorii zilieri trebuie înregistraţi în registrul de evidenţă a zilierilor care se comunică în extras către Inspectoratele Teritoriale de Muncă până cel târziu la data de 5 a lunii următoare pentru luna precedentă. De asemenea, impozitul de 16% reţinut fiecărui muncitor zilier se virează lunar la bugetul de stat, iar prin Declaraţia 205 se transmit analitic la ANAF datele de identificare pentru fiecare persoană în parte, precum şi impozitul reţinut şi virat.
"Pentru acordarea ajutoarelor sociale, beneficiarii acestora trebuie să prezinte adeverinţe eliberate de ANAF privind veniturile impozabile realizate, iar periodic Agenţiile pentru Prestaţii Sociale verifică la ANAF veniturile realizate de beneficiarii ajutorului social aflat în plată. Ca urmare, beneficiarii de ajutoare sociale care au realizat venituri impozabile din muncă ocazională desfăşurată ca zilieri pierd dreptul la ajutor social pentru perioada următoare şi sunt obligaţi să îl restituie pe cel considerat încasat necuvenit. Cum veniturile realizate din muncă ocazională desfăşurată ca zilieri nu au caracter permanent, beneficiarii acestora refuză să mai muncească ca zilieri sau, dacă acceptă să muncească cu ziua, nu sunt de acord să o facă legal, nu vor să fie înregistraţi în registrul de evidenţă a zilierilor şi nu acceptă plata în condiţiile legii, pentru că dacă sunt identificaţi cu venituri îşi pierd ajutoarele sociale", afirmă aceştia.
În acest context, LAPAR avertizează că acest fenomen generează consecinţe economice şi sociale "nocive", cum ar fi imposibilitatea desfăşurării activităţii din cauza lipsei forţei de muncă ziliere, sustragerea de la plată a impozitului pe venit, încurajarea muncii în afara legii (munca ''la negru"), degradarea stării materiale a celei mai vulnerabile pături sociale, încurajarea acesteia să nu mai muncească, iar pe perioadă lungă imposibilitatea acesteia să-şi depăşească condiţia.
"Fermierii sunt astfel obligaţi să-şi facă lucrările împinşi să accepte munca la negru şi, încălcând legea, să rişte sancţiunile foarte mari prevăzute de Legea nr. 52/2011. Veniturile din ajutoare sociale sunt considerate sigure şi permanente, iar veniturile din munca cu ziua sunt ocazionale şi nu sunt considerate sigure de acest segment social. Ţinând cont de aceste aspecte, considerăm că ar fi utilă modificarea legii şi exceptarea veniturilor din munca zilieră de la calculul veniturilor în vederea stabilirii ajutoarelor sociale", precizează producătorii agricoli.
În opinia acestora, o altă soluţie ar fi ca ajutoarele sociale să nu mai fie acordate celor apţi de muncă, ci doar celor care au reală nevoie, care în mod evident nu pot munci, care sunt grav bolnavi sau au o vârstă înaintată şi nu au nicio sursă de întreţinere a existenţei.
"Este complet nefiresc că aceia care pot munci să trăiască din ajutoare sociale şi la fel de nefiresc este ca statul, odată ce le acordă ajutoare sociale şi acestora, să nu le permită să muncească prin suspendarea, încetarea şi rambursarea ajutoarelor. Un alt aspect care priveşte strict Legea nr. 52/ 2011 este acela al simplificării modalităţii de înregistrare în registrul de evidenţă a zilierilor, în sensul că în acesta să fie înregistraţi zilierii când s-au prezentat pentru prima dată la muncă, când li se face instructajul privind securitatea şi sănătatea în muncă. Înregistrarea zilnică a acestora în registru ocupă foarte mult timp în mod inutil. Odată ce aceştia s-au declarat apţi de muncă şi au fost instruiţi privind securitatea şi sănătatea în muncă de la bun început, ulterior este suficient să li se întocmească pontaj zilnic de câte ori se prezintă la muncă şi stat de plată unde semnează de primirea banilor. Procedura actuală de întocmire a registrului de evidenţă a zilierilor este anevoioasă, excesivă şi inutilă, îngreunând foarte mult activitatea beneficiarilor, motiv pentru care se impune a fi reformată, simplificată şi eficientizată în aşa fel încât să vină în sprijinul tuturor", adaugă aceştia.
Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) este o federaţie naţională, înfiinţată în anul 2001 în scopul de a apăra interesele producătorilor agricoli, stabilite prin hotărâri proprii şi ale organizaţiilor profesionale componente, în relaţiile cu organele administraţiei centrale, cu alte asociaţii şi federaţii, interne şi internaţionale, gestionare de politici şi programe pentru agricultură, fonduri destinate activităţii din agricultură şi alte asemenea. Este formată din Asociaţii ale Producătorilor Agricoli (APA) şi societăţi comerciale care exploatează teren agricol.


Articole înrudite