
Începând cu anul școlar 2027–2028, liceenii vor avea posibilitatea să studieze o nouă disciplină opțională dedicată inteligenței artificiale și cetățeniei digitale. Ministerul Educației și Cercetării a aprobat programa cursului „Inteligența artificială (IA) și cetățenia digitală”, care urmărește să îi învețe pe elevi cum să utilizeze responsabil aplicațiile bazate pe AI, să verifice corectitudinea informațiilor generate și să își protejeze datele personale.
Noua disciplină va avea o oră pe săptămână și va aborda inclusiv riscurile asociate conținutului fals, imaginilor și înregistrărilor audio sau video modificate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Opționalul este destinat elevilor din toate filierele, profilurile și specializările liceale. Acesta va putea fi ales pentru oricare dintre clasele a IX-a, a X-a, a XI-a sau a XII-a, pe parcursul unui singur an școlar.
Disciplina va fi inclusă în oferta națională a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), iar organizarea cursurilor va depinde de planurile-cadru și de metodologia în vigoare, precum și de oferta educațională a fiecărei unități de învățământ.
Programa a fost aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.808 din 14 octombrie 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 894 din 26 octombrie 2026. Anexele care conțin programele școlare au fost publicate în numărul 894 bis din aceeași zi.
Profesorii vor putea adapta complexitatea explicațiilor și a exercițiilor în funcție de vârsta și nivelul elevilor. Pentru clasele mai mari, programa recomandă o argumentare mai aprofundată a concluziilor și o analiză atentă a limitelor informațiilor utilizate.
Cursul va începe cu explicarea unor concepte fundamentale precum datele, algoritmii și modul în care sistemele de inteligență artificială generează rezultate. Prin exemple din viața de zi cu zi, elevii vor înțelege ce diferențiază AI de alte tehnologii care automatizează anumite operațiuni.
O componentă importantă a programei este dedicată așa-numitelor „halucinații” ale aplicațiilor generative, situații în care chatboții furnizează informații false sau inventate, prezentându-le drept adevărate.
Liceenii vor analiza exemple de răspunsuri incorecte pe teme pe care le cunosc și vor învăța să verifice informațiile despre subiecte nefamiliare prin consultarea unor surse credibile.
De asemenea, vor studia imagini, înregistrări audio și videoclipuri generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv materiale de tip deepfake. Exercițiile îi vor ajuta să identifice indiciile care pot ridica semne de întrebare privind autenticitatea unui conținut și să argumenteze criteriile pe care le folosesc pentru verificare.
Programa subliniază că nu orice material creat cu ajutorul inteligenței artificiale reprezintă automat dezinformare. Diferența este dată de caracterul înșelător al informațiilor prezentate, care trebuie verificate înainte de a fi utilizate sau distribuite.
Un alt capitol important al cursului vizează confidențialitatea și protecția datelor personale. Elevii vor afla ce informații pot colecta platformele digitale și de ce este important să citească regulile și condițiile de utilizare ale aplicațiilor.
Printre recomandările practice se numără evitarea introducerii în solicitările adresate aplicațiilor AI a unor informații precum numele complet, adresa, datele de contact sau fotografiile personale.
Înainte de utilizarea unor platforme la clasă, profesorii vor trebui să verifice condițiile de acces, inclusiv vârsta minimă permisă și eventualele cerințe privind acordul părinților. Programa recomandă, acolo unde există această posibilitate, folosirea conturilor instituționale sau de test.
Utilizarea inteligenței artificiale pentru realizarea temelor și proiectelor va fi abordată și din perspectiva originalității, a citării surselor și a respectării drepturilor de autor.
Una dintre activitățile propuse presupune realizarea unei lucrări scurte în care elevul își combină propria contribuție cu ajutorul unei aplicații AI, menționând transparent modul în care a folosit tehnologia.
Totodată, liceenii vor putea elabora un cod de conduită pentru utilizarea etică a inteligenței artificiale în mediul școlar. Prin analizarea unor reguli existente sau a unor scenarii simulate, aceștia vor identifica situațiile insuficient clarificate și aspectele care necesită explicații suplimentare.
Metodele de predare recomandate includ studii de caz, dezbateri și proiecte individuale sau de grup. Printre temele propuse se numără riscul discriminării generate de sistemele de inteligență artificială, importanța supravegherii umane, influența algoritmilor asupra recomandărilor din rețelele sociale și consumul de energie asociat utilizării tehnologiei.
Programa ține cont și de diferențele dintre dotările școlilor. Astfel, activitățile vor putea fi organizate inclusiv în unitățile de învățământ care nu dispun de suficiente dispozitive digitale. Profesorii vor putea utiliza materiale tipărite, iar funcționarea aplicațiilor poate fi explicată prin demonstrații realizate pe un singur calculator sau dispozitiv.
Evaluarea va avea un caracter continuu și va putea include portofolii, proiecte și prezentări orale, pe baza unor criterii comunicate elevilor în prealabil. O altă metodă recomandată este jurnalul de învățare, prin care liceenii își vor putea urmări progresul și schimbările de perspectivă asupra tehnologiei.
Pentru evaluarea finală, programa propune conceperea și prezentarea unei lecții sau activități despre inteligența artificială, adaptată unui public bine definit, de preferat din comunitatea școlară. Publicarea online a proiectului nu reprezintă o condiție obligatorie.
Prin introducerea acestei discipline, elevii vor avea ocazia să înțeleagă nu doar cum funcționează instrumentele de inteligență artificială, ci și care sunt limitele, riscurile și responsabilitățile asociate utilizării lor în viața de zi cu zi.
Sursa foto: Inquam Photos