România a investit şi va continua să investească peste 20 de miliarde de euro pentru reducerea poluării apelor din bazinul hidrografic al Dunării, toate aceste eforturi urmând să aibă un impact semnificativ asupra calităţii mediului marin, a declarat, ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, într-o conferinţă de profil.
"La nivel naţional, România a investit şi va continua să investească peste 20 de miliarde de euro pentru reducerea poluării apelor din bazinul hidrografic al Dunării, atât în realizarea de staţii de epurare perfomante, cât şi pentru îmbunătăţirea practicilor legate de reducerea poluării difuze. În acest sens, recent, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a convenit cu Banca Mondială extinderea proiectului privind reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole, ceea ce va face ca investiţiile în reducerea poluării difuze să depăşească 110 milioane de euro. Toate aceste eforturi vor avea un impact semnificativ asupra calităţii mediului marin, în special în partea de nord-vest a Mării Negre", a spus Palmer.
În plus, ministrul Mediului a precizat că România a luat măsuri şi pentru extinderea zonelor protejate în Marea Neagră, ceea ce face ca 20% din apele marine de sub jurisdicţia românească să fie protejate.
"Aceste arii protejate nu au o importanţă doar pentru protecţia mediului marin, ci şi pentru pescuitul în Marea Neagră, întrucât sunt zone unde, prin regimul de protecţie, există posibilitatea refacerii stocurilor de peşte", a subliniat Paşca Palmer.
În context, oficialul MMAP a menţionat că la această conferinţă vorbeşte nu numai din perspectiva de ministru care trebuie să acţioneze pentru protecţia Mediului şi a biodiversităţii marine din apele aflate sub jurisdicţia României, cât şi ca reprezentant al ţării care deţine preşedinţia în exerciţiu a Comisiei pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, cel mai important organism regional care abordează problematica legată de mediul marin la Marea Neagră.
"Marea Neagră reprezintă o importantă resursă pentru asigurarea siguranţei alimentare prin pescuit şi acvacultură, dar trebuie să recunoaştem că este o resursă limitată şi că exploatarea neraţională a acesteia o poate epuiza iremediabil. În plus, resursa piscicolă este parte şi depinde de ecosistemul în care se dezvoltă, iar deteriorarea sau distrugerea acestuia va duce la dispariţia resursei. Consider că, în acest sens, este necesară o abordare sistemică a problematicii mediului şi a pescuitului şi acvaculturii în Marea Neagră, prin integrarea acestora în procesul implementării directivei cadru privind strategia mediului marin, precum şi a directivei Habitate a UE", a arătat şeful de la Mediu.
Potrivit sursei citate, România îşi exprimă regretul că la nivelul Comisiei pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării nu s-a acceptat ca acest organism — Comisia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării — să fie implicat în implementarea directivei cadru privind strategia mediului marin, aşa cum prevede directiva şi "cum se întâmplă de fapt în celelalte convenţii regionale pentru alte mări europene şi unde există ca şi aici state membre şi state nemembre ale UE".
"De aceea, pe perioada preşedinţiei noastre la Comisia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării vom acorda o atenţie deosebită activităţilor desfăşurate de grupul consultativ privind aspectele de mediu legate de managementul pescuitului şi a resurselor marine vii precum şi a grupului privind protecţia biodiversităţii şi a peisajului. De asemenea, susţinem activităţile promovate în cadrul colaborării cu Convenţia generală de pescuit din Marea Neagră (GFCM FAO), care are un rol important în promovarea unui pescuit responsabil la Marea Neagră pentru a se asigura durabilitatea acestei activităţi", a explicat ministrul Mediului.
Nu în ultimul rând, Palmer a explicat că Marea Neagră are o caracteristică specială, fiind o mare semi-închisă, cu o conexiune redusă cu oceanul planetar prin Strâmtoarea Bosfor. Aceasta colectează apele dintr-un bazin hidrografic în care trăiesc şi se dezvoltă peste 160 de milioane de oameni, fapt ce pune o mare presiune pe capacitatea mării de a face faţă la impactul generat de de diversele activităţi desfăşurate atât pe uscat, cât şi pe mare.
"Impactul generat de aportul de poluaţi din bazinul hidrografic, apariţia şi dezvoltarea speciilor invazive, dar şi pescuitul intensiv, au făcut ca la începutul anilor '90 Marea Neagră să fie considerată ca şi un corp de apă foarte ameninţat, de fapt cel mai ameninţat de pe glob, dar, între timp, datorită schimbărilor politice şi economice din regiune, dar şi a măsurilor luate în ceea ce priveşte reducerea poluării şi protecţiei biodiversităţii, asistăm la o îmbunătăţire uşoară, dar constantă, a calităţii mediului marin al Mării Negre, observată prin reapariţia unor specii de peşti care nu au mai fost văzuţi în Marea Neagră de o foarte lungă perioadă de timp", a explicat ministrul Mediului.
Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (GFCM FAO), împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a organizat, la Bucureşti, Conferinţa la Nivel Înalt privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit şi Acvacultură la Marea Neagră. Conferinţa a reunit reprezentanţi din statele riverane la Marea Neagră, statele membre şi reprezentanţi ai Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), ai Comisiei Europene, GFCM, FAO şi Eurofish.
Conform ultimelor studii ştiinţifice, starea stocurilor din Marea Neagră este îngrijorătoare, prin urmare sunt necesare acţiuni concertate în scopul protejării ecosistemelor marine şi a reducerii impactului negativ al pescuitului asupra mediului, inclusiv prin alinierea la obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite.
