
Informațiile potrivit cărora copiii refugiaților ucraineni ar primi o alocație lunară de 3.800 de lei în România sunt false. Adrian Negrescu a explicat, pentru „Adevărul”, că minorii ucraineni care îndeplinesc condițiile legale beneficiază de aceleași alocații de stat ca și copiii români, fără sume suplimentare în funcție de cetățenie.
Potrivit analistului economic, legislația privind alocațiile de stat se aplică tuturor copiilor care locuiesc legal în România împreună cu părinții, indiferent de naționalitate.
Astfel, un copil ucrainean aflat sub protecție temporară primește aceleași sume ca un copil român: 719 lei lunar pentru copiii cu vârsta de până la doi ani, respectiv 292 de lei pentru cei cu vârste între doi și 18 ani. În cazul copiilor cu dizabilități, alocația este de 719 lei.
Adrian Negrescu precizează că aceste cuantumuri sunt menținute și în 2026, fără diferențe între beneficiarii români și cei ucraineni.
Aceleași informații au fost confirmate și de Laura Constandin, directoarea AJPIS Constanța, într-o intervenție la Radio România Constanța. Reprezentanta instituției a subliniat că minorii străini primesc exact aceleași alocații ca beneficiarii români din aceeași categorie.
Confuzia ar fi pornit de la programele de sprijin financiar acordate refugiaților ucraineni pentru acoperirea cheltuielilor de cazare și hrană. Aceste ajutoare au funcționat după reguli diferite de cele aplicabile alocațiilor pentru copii.
Adrian Negrescu consideră că una dintre sursele zvonului este programul cunoscut sub denumirea „50/20”, implementat în primii ani ai războiului din Ucraina.
Prin intermediul acestuia, se decontau 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană, pentru fiecare refugiat. Banii ajungeau în principal la românii care ofereau găzduire persoanelor refugiate, nu reprezentau alocații plătite direct copiilor ucraineni.
„Cel mai probabil, confuzia vine din primii ani ai războiului. Programul cunoscut ca «50/20» deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană pentru fiecare refugiat. Banii mergeau în mare parte la românii care îi găzduiau, nu direct la refugiați. Pentru o familie cu mai mulți copii, sumele lunare adunate păreau mari, iar de aici până la mitul unei «alocații uriașe» pentru fiecare copil a fost doar un pas”, a explicat analistul.
Acesta atrage atenția că banii acordați pentru găzduirea unei familii nu trebuie confundați cu alocația unui singur copil. De asemenea, cumularea unor forme diferite de sprijin financiar nu înseamnă că există un drept special la o alocație de 3.800 de lei.
Adrian Negrescu consideră că acest caz este un exemplu de dezinformare prin scoaterea cifrelor din context și prezentarea lor într-o manieră care poate induce publicul în eroare.
„Așa funcționează dezinformarea: pornește de la ceva real, scoate cifrele din context, le amestecă și le prezintă ca pe un privilegiu nedrept”, a mai declarat acesta.
În realitate, alocația de stat pentru copii este reglementată de aceleași prevederi pentru beneficiarii eligibili, indiferent dacă sunt români sau cetățeni ucraineni. Programele de sprijin destinate refugiaților au avut condiții și obiective distincte, iar modificările acestora nu au schimbat regulile privind alocațiile de stat.