Poluarea și temperaturile extreme pun în pericol sănătatea respiratorie a românilor. București-Ilfov, cea mai poluată regiune din UE la PM2,5

Poluarea atmosferică, valurile de căldură și expunerea la alergeni reprezintă riscuri tot mai importante pentru sănătatea populației din România, în special pentru persoanele care suferă de afecțiuni respiratorii cronice. Pentru cele aproximativ două milioane de români diagnosticați cu astm sau bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), episoadele de poluare și temperaturile extreme pot provoca agravarea simptomelor, consultații medicale neplanificate și prezentări la camerele de gardă. În situațiile grave, aceste episoade pot necesita spitalizare și pot crește riscul de deces.

Impactul temperaturilor ridicate este evidențiat și în raportul „Starea Climei România 2025”. Potrivit datelor prezentate, numărul estimat al deceselor asociate căldurii extreme a crescut de la aproximativ 2.900 în 2022 la aproape 4.950 în 2024. În acel an, România s-a clasat pe locul al cincilea în Europa în privința acestui indicator.

București-Ilfov, pe primul loc în UE la concentrația de particule fine PM2,5

Poluarea aerului reprezintă una dintre cele mai importante amenințări pentru sănătatea publică din România. Datele incluse în document arată că populația este expusă la concentrații de poluanți atmosferici care depășesc nivelurile recomandate pentru protejarea sănătății.

Un studiu realizat la solicitarea Parlamentului European a identificat regiunea București-Ilfov drept zona cu cea mai ridicată concentrație medie de particule fine PM2,5 dintre cele 234 de regiuni ale Uniunii Europene analizate pentru anul 2023.

Concentrația medie înregistrată a fost de 16,2 micrograme pe metru cub de aer, o valoare de peste trei ori mai mare decât nivelul de 5 micrograme pe metru cub recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.

Consecințele expunerii la acești poluanți se reflectă și în statisticile privind mortalitatea. Agenția Europeană de Mediu estimează că, în 2023, aproximativ 14.066 de decese premature din România au fost asociate expunerii la particule fine PM2,5 peste nivelul recomandat de OMS.

Problema devine și mai importantă în perspectiva noilor standarde europene privind calitatea aerului, care vor intra în vigoare în 2030. Valoarea-limită anuală pentru particulele fine PM2,5 va fi redusă la 10 micrograme pe metru cub, ceea ce va impune intensificarea măsurilor de combatere a poluării atmosferice.

Ce măsuri sunt propuse pentru protejarea sănătății românilor

Documentul de tip white paper recomandă integrarea mai clară a efectelor schimbărilor climatice asupra sănătății respiratorii în politicile publice din domeniul sănătății și al protecției mediului.

Una dintre propuneri vizează includerea unor indicatori specifici de sănătate în Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice 2024–2030.

O astfel de abordare ar permite evaluarea mai precisă a efectelor poluării și temperaturilor extreme asupra populației, dar și elaborarea unor măsuri de prevenție adaptate riscurilor existente.

Datele prezentate evidențiază necesitatea unei abordări integrate, în care politicile de mediu să țină cont și de consecințele directe ale degradării calității aerului și ale schimbărilor climatice asupra sănătății publice, în special asupra persoanelor vulnerabile care suferă de boli respiratorii cronice.