Aproape unul din cinci oameni suferă de misofonie. Ce au descoperit cercetătorii despre această reacție la sunetele obișnuite

Aproape 20% din populație suferă de misofonie, o afecțiune caracterizată prin reacții intense și greu de controlat la sunete obișnuite, precum mestecatul, respirația zgomotoasă sau adulmecatul. Un nou studiu publicat în revista Human Brain Mapping aduce noi informații despre mecanismele din spatele acestui fenomen și sugerează că misofonia este asociată cu modul în care funcționează anumite regiuni ale creierului.

Cercetarea, realizată de specialiști de la Institutul Neurologic din Montreal și Universitatea din Oklahoma, indică faptul că misofonia este legată de activitatea cortexului insular anterior, o regiune implicată în procesarea emoțiilor precum dezgustul, durerea și atenția. Această zonă face parte din rețeaua de saliență, responsabilă de identificarea stimulilor considerați importanți de creier.

Pentru studiu, cercetătorii au analizat imagini obținute prin rezonanță magnetică funcțională de la 162 de adulți și au folosit date suplimentare de la alte 777 de persoane pentru a estima severitatea simptomelor. Rezultatele au arătat că intensitatea misofoniei este corelată cu gradul de sincronizare dintre cortexul insular anterior și regiunile cerebrale implicate în auz și mișcare.

Autorii studiului susțin că misofonia nu pare să fie o tulburare cu limite bine definite, ci mai degrabă un spectru, în care simptomele pot varia de la forme ușoare până la reacții severe.

Deși misofonia este întâlnită frecvent la persoane care suferă și de anxietate, depresie sau prezintă trăsături din spectrul autismului, cercetarea arată că aceasta are mecanisme cerebrale distincte și nu reprezintă doar un simptom al altor afecțiuni.

Specialiștii atrag atenția că studiul are și unele limitări. Participanții nu au fost întrebați direct dacă suferă de misofonie, iar reacțiile lor au fost estimate statistic. De asemenea, cercetarea nu a analizat răspunsul la sunete declanșatoare în condiții de laborator.

În perioada următoare, cercetătorii intenționează să studieze direct persoane diagnosticate cu misofonie și să utilizeze metode avansate de neuroimagistică pentru a înțelege mai bine modul în care apare această afecțiune la nivelul creierului. (sursa stiripesurse.ro)