Maimuţele suferind de maladia Parkinson au făcut progrese notabile, după implantarea de celule suşă umane în creierele lor, au explicat, miercuri, cercetătorii japonezi de la Universitatea din Kyoto. Patru maimuţe ale căror membre se mişcau spasmodic - un simptom curent al maladiei Parkinson - şi care abia mai puteau să îşi controleze mişcările corpului au prezentat semne de ameliorare la trei săptămâni după operaţie, a explicat Jun Takahashi, profesor la Universitatea din Kyoto. La şase luni de la transplantare cele patru primate testate erau din nou capabile să meargă singure prin cuştile lor.
În momentul implantării, 35% dintre celulele suşă erau neuroni de tip dopamină şi aproximativ o zecime dintre ei erau încă vii, la un an după operaţie. Pentru a ameliora eficienţa tratamentului, specialistul nipon doreşte să reuşească ca această rată de supravieţuire să treacă de 70%. El speră, totodată, să poată face acest experiment pe oameni începând din 2015.
În experimentul pe maimuţe, profesorul Takahashi a folosit celule suşă embrionare, însă, în cazul unor viitoare teste medicale, cercetătorii speră să folosească celule suşă pluripotente, create prin implantarea a patru tipuri de gene în celulele epiteliale umane pentru a le reprograma. Celulele suşă pluripotente induse astfel revin practic la stadiul embrionar (nediferenţiat).
Folosirea de celule suşă embrionare, considerată o tehnică promiţătoare de mulţi oameni de ştiinţă, s-a lovit de un val de critici în ultimii ani. Numeroase grupuri religioase consideră cultura acestor celule ca fiind lipsită de etică, subliniind faptul că ea implică distrugerea embrionilor din care sunt recoltate. În Japonia, nimic nu interzice folosirea acestor celule în cercetările ştiinţifice.
Maladia Parkinson este una dintre principalele maladii neurodegenerative, după maladia Alzheimer. Ea este şi una dintre cele mai frecvente cauze de handicap motor, după accidentele vasculare cerebrale.
