Copiii expuşi frecvent la nivele mai mari de poluare a aerului din cauza autovehiculelor au mai des probleme mai târziu în zonele marginale ale plămânilor, potrivit unui studiu recent, citat de Reuters.
''Plămânii şi căile respiratorii sunt expuşi la diferiţi poluanţi din atmosferă de-a lungul vieţii, dar, cum plămânii nu sunt dezvoltaţi pe deplin la naştere, copiii sunt în mod particular vulnerabili la efectele adverse'', a spus principalul autor al studiului, dr Erica S. Schultz, de la Institute of Environmental Medicine din cadrul Karolinska Institute din Stockholm.
Pentru că efectele sunt reduse, ar putea avea impact scăzut asupra sănătăţii oamenilor care trăiesc în zonele cu poluare puţină, potrivit autorilor studiului. Însă rezultatele studiului sunt relevante în zonele cu nivele mari de poluare şi pentru oamenii cu anumite probleme respiratorii.
Cercetătorii au studiat aproape 2.400 de copii în perioada 1994-1996 în Suedia, pentru care aveau date în privinţa expunerii la poluarea atmosferică ca bebeluşi şi a funcţiilor pulmonare ca adolescenţi. Cercetătorii au studiat îndeosebi "rezistenţă" în căile respiratorii periferice ale adolescenţilor sau cât de greu era să primească aer prin acele zone.
Cercetătorii s-au concentrat pe analizarea oxizilor de azot eliminaţi de sistemul de eşapament al maşinilor şi pe particulele rezultate din eroziunea şoselei. Au folosit date privind traficul pe drumurile publice, date despre condiţiile meteorologice şi topografia pentru a exemplifica nivelele de poluare în zonele rezidenţiale şi ale acelor zone unde sunt şcoli, deci unde se află copii, mai ales în primii 16 ani de viaţă ai lor.
Autorii cercetării au scris în studiul publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology că particulele rezultate din eroziunea şoselei nu au avut un impact semnificativ în ceea ce priveşte rezistenţa căilor respiratorii.
''Un număr considerabil de studii arată importanţa căilor respiratorii periferice pentru sănătatea pulmonară'', a declarat dr Erica Schultz agenţiei Reuters. ''Îngrijorător este însă efectul din primii ani de viaţă, care pare a fi de lungă durată, chiar dacă deocamdată nu cunoaştem implicarea clinică completă a acestui efect'', a mai spus dr. Schultz.
Majoritatea adolescenţilor nu ar simţi vreun simptom în urma reducerii funcţiei lor pulmonare fiindcă efectul este redus, mai spune Schultz.
Oraşul Stockholm are nivele relativ reduse de poluare ale aerului, a mai spus autoarea studiului, care a adăugat că în cazul oraşelor mai poluate, efectele ar putea fi mai mari şi ar putea cauza boli precum astm, atac de cord, accident vascular şi moarte prematură.
"Din acest studiu, nu putem afirma că starea copiilor cu astm sau alte probleme respiratorii s-ar înrăutăţi şi mai mult din cauza expunerii la poluanţi, chiar dacă acest lucru a fost subliniat de alte studii", a mai declarat Erica Schultz, care a cerut decidenţilor politici să ia în considerare nivelele de poluare ale aerului cauzate de trafic atunci când realizează planurile pentru construirea locuinţelor, a şcolilor sau a grădiniţelor, conform Reuters.
