Delicios, crocant, suculent şi aromat, mărul este unul dintre cele mai populare fructe, preferate de către consumatori.
Mărul (Malus domestica) este fructul unui copac de dimensiuni medii, care aparţine familiei Rosaceae. Originar din centrul Asiei, astăzi este cultivat pe toate continentele. Cel mai răspândit este mărul de cultură. În România, el este cultivat mai ales în bazinele pomicole din zonele deluroase şi subcarpatice (Bistriţa, Fălticeni, Geoagiu, Bilceşti, Voineşti, Sălaj, Maramureş).
Mărul are formă rotundă sau ovală. Coaja exterioară este în diferite nuanţe şi culori, în funcţie de soi. În interior, are o pulpă crocantă, suculentă, de culoare alb-crem, care are un amestec uşor de arome şi un gust dulce-acru. Sute de soiuri de mere se diferenţiază prin valoarea nutritivă, gustativă, terapeutică şi profilactică, precum şi prin culoare, gust, fiind menite a fi utilizate fie ca fructe de masă, fie la desert sau pentru gătit. Merele de gătit tind să fie mai mari ca dimensiune decât tipurile pentru desert, potrivit www.nutrition-and-you.com. În forme prelucrate, merele se găsesc sub formă de gemuri, compoturi, oţeturi, cidru, murături.
Cu 85% apă şi aproximativ 50 de calorii la 100 g, mărul este gustarea ideală. Merele au 5% proteine. Fructul acesta este o sursă puternică de potasiu. În plus, el conţine multe vitamine, în special C şi beta-caroten, dar şi vitaminele A, E şi B, chiar şi fosfor, fier şi calciu, deşi în cantitate mai mică. Este o sursă vitală de fibre, dintre care cea mai importantă e pectina. Quercitina, epicatechina şi procyanidin B2 sunt flavonoizi pe care merele îi conţin.
Acest fruct se încadrează fără probleme în categoria "alimentelor-medicament", căci conţine multe substanţe benefice pentru sănătate. Calităţile sale terapeutice sunt cunoscute încă din timpuri străvechi. Potrivit medicinei chineze, merele întăresc inima, lubrifiază plămânii, cresc fluidele corpului şi scad producţia de mucus.
Datorită "longevităţii" substanţelor antioxidante şi anticancer (timp de 200 de zile de la recoltare acestea se păstrează intacte, ca în ziua culesului), mărul este fructul ideal în orice anotimp. Dar trebuie consumat cu tot cu coajă, pentru a beneficia de toate calităţile sale terapeutice.
În primul rând, fibrele conţinute în măr şi coajă au rolul de a coborî nivelul de glucoză din sânge şi chiar al colesterolului rău. Reduc şi problemele intestinale, inclusiv diverticulita, hemoroizii şi acumularea de toxine în organism.
Merele sunt o sursă puternică de potasiu, o componentă importantă a celulelor şi fluidelor corporale, care ajută la controlarea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale. Cercetări recente au arătat, de asemenea, că beneficiile antiinflamatorii ale conţinutului de quercetină din mere oferă protecţie pentru sistemul cardiovascular. Studiile arată ca persoanele care au mâncat mere în fiecare zi, timp de cinci ani, prezintă cu aproape 70% mai puţine riscuri de a face accident vascular cerebral fatal şi cu aproape 50% mai puţine probabilităţi de a dezvolta o boală cardiacă şi coronariană.
Quercitina este un flavonoid pe care merele îl conţin din abundenţă şi despre care se ştie că joacă un rol important în prevenirea multor tipuri de cancer. Unele cercetări au relevat că în special soiurile roşii şi cele Golden inhibă cu 39-43% creşterea celulelor de cancer hepatic şi de colon. Tot această substanţă este responsabilă de neutralizarea efectelor radicalilor liberi, care cauzează îmbătrânirea prematură.
Mărul conţine şi bor, un mineral important pentru sănătatea oaselor şi a bunei funcţionări a creierului. Compuşii polifenolici protejează creierul de degenerare din cauza stresului oxidativ şi au un efect de protecţie împotriva bolilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, conform studiilor Universităţii Cornell (SUA), potrivit www.natureword.com.
Merele s-au dovedit a avea beneficii antivirale, potrivit constatării cercetărilor care susţin că cei care le consumă se îmbolnăvesc mai greu de răceală, gripă şi afecţiuni ale tractului respirator superior. Merele îmbunătăţesc funcţiile pulmonare şi ale pancreasului, efectul fiind cu atât mai mare cu cât se consumă mai multe mere zilnic.
Ele scad riscul formării de calculi urinari din oxalaţi. Potrivit unui studiu apărut în "British Journal of Nutrition", consumul zilnic de 0,5-1 litru de suc de mere, grepfrut sau portocale modifică pH-ul urinar şi nu mai permite formarea cristalelor de oxalaţi în urină.
O linguriţă de oţet de mere amestecat cu puţină miere, luată înainte de fiecare masă, stimulează pofta de mâncare şi ajută la asimilarea fierului şi a substanţelor hrănitoare din mâncare, rezolvând problema anemiei, potrivit www.farmaciata.ro.
Ele ne protejează în mod natural de radiaţia solară ultravioletă. Unul dintre ultimele studii ştiinţifice a demonstrat că fenolii antioxidanţi din coaja soiurilor de mere colorate cresc foarte mult rezistenţa pielii umane la acţiunea razelor ultraviolete, potrivit www.newworldencyclopedia.org. Aceste fructe sunt foarte apreciate în cosmetică: măştile cu măr ras, aplicate pe faţă timp de 10 minute, câteva zile consecutiv, ajută la curăţarea tenului, la vindecarea acneelor şi la estomparea ridurilor.
Consumate ca o gustare, merele suprimă foamea şi de aceea sunt indicate în curele de slăbire. În plus, acest fruct poate fi consumat în orice dietă şi nu are contraindicaţii deosebite, fiind indicat chiar şi diabeticilor. Cojile de mere conţin acid ursolic, care creşte masa muşchilor scheletici şi ţesutul adipos brun, scăzând, totodată, grăsimea de culoare albă, reducând obezitatea şi steatoza hepatică. Din coji de mere, se poate face un ceai puternic parfumat şi cu un gust deosebit de plăcut.
Seminţele de măr sunt toxice dacă sunt consumate în cantităţi mari, de aceea este bine să fie evitate de femeile gravide, de femeile care alăptează şi de copii.
