România este a doua ţară din Europa în ceea ce priveşte consumul de antibiotice, zilnic aproximativ 600.000 de români urmând un astfel de tratament, a declarat, într-o conferinţă de presă, Gabriel Popescu, consilierul ministrului Sănătăţii.
"Există o legătură directă între consumul de antibiotice şi rezistenţa bacteriană. Consumul de antibiotice cu cât este mai mare, cu atât creşte mai mult nivelul rezistenţei bacteriene la antibiotice. Anul acesta s-au întreprins mai mulţi paşi în direcţia limitării dimensiunilor acestor probleme. Datele pe care le comunică astăzi Centrul European de Control al Bolilor sunt însă date pentru 2015. În ceea ce priveşte rezultatele, suntem a doua ţară după Grecia în ceea ce priveşte consumul de antibiotice la 1.000 de locuitori. Un nivel zilnic de 3,3%, asta însemnând undeva peste 600.000 de locuitori ai României care în medie zilnic primesc tratament antibiotic. Este un nivel ridicat şi se reflectă şi în nivelul de rezistenţă bacteriană faţă de antibiotice", a explicat Gabriel Popescu.
El a susţinut că mai sunt "paşi de făcut" pentru limitarea transmiterii germenilor între un pacient şi altul în mediul spitalicesc.
"Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că 40-50% dintre toate prescrierile de antibiotice sunt fie nejustificate, sunt eventual eronate. (...) Ne propunem să introducem deja din anii de facultate noţiuni mai multe referitoare la utilizarea judicioasă a antibioticelor şi controlul infecţiilor în unităţile medicale şi apoi în anii de pregătire în rezidenţiat să existe un timp dedicat acestor activităţi. Informaţii sunt necesare şi ulterior şi acest lucru ar trebui să fie asigurat pentru medici pe parcursul carierei lor", a adăugat Gabriel Popescu.
Pentru a limita creşterea rezistenţei la antibiotice, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă: folosirea antibioticelor numai la recomandarea medicului, urmarea modului de administrare prescris de medic, să nu se folosească antibioticele care au rămas neconsumate, să nu se ofere antibiotice altcuiva, prevenirea posibilelor infecţii cu bacterii prin spălarea mâinilor, pregătirea mâncării în condiţii de igienă, vaccinarea şi evitarea contactului cu persoane infectate.
