Studiu: Covid ar putea provoca inflamaţie cerebrală şi modificări similare Alzheimer

Un nou studiu ridică semne de întrebare privind impactul neurologic al Covidului de lungă durată, sugerând că această afecţiune ar putea fi legată de inflamaţie cerebrală şi schimbări asemănătoare celor întâlnite în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer. Informaţiile, publicate de The Independent, se bazează pe cercetări realizate în Statele Unite.

Deşi pentru majoritatea pacienţilor COVID-19 trece uşor, cu simptome care dispar în una-două săptămâni, există persoane care continuă să se confrunte cu manifestări timp de luni întregi. Medicii definesc „Long Covid” ca persistenţa simptomelor la cel puţin patru săptămâni de la debut, iar în multe cazuri acestea depăşesc trei luni.

Aproximativ 20 de milioane de americani, afectaţi de Long Covid

Cercetătorii estimează că în jur de 20 de milioane de americani au fost diagnosticaţi cu Covid de lungă durată. Printre cele mai frecvente simptome se numără oboseala extremă, durerile musculare, „ceaţa mentală”, ameţelile, depresia, dificultăţile de respiraţie şi pierderea mirosului sau gustului.

O echipă de la NYU Langone Health a analizat modul în care această afecţiune influenţează creierul, concentrându-se asupra plexului coroid, o structură care produce lichidul cefalorahidian.

Acest lichid are rol esenţial în protejarea creierului şi măduvei spinării, eliminarea deşeurilor şi transportul nutrienţilor, plexul coroid funcţionând şi ca barieră de protecţie internă.

Plex coroid mărit cu 10% şi legături cu biomarkeri Alzheimer

Rezultatele arată că pacienţii cu Long Covid aveau plexul coroid cu aproximativ 10% mai mare decât persoanele sănătoase. O astfel de modificare este asociată cu inflamaţie cronică şi procese de neurodegenerare şi a fost corelată anterior cu biomarkeri specifici bolii Alzheimer.

Studiul a inclus 86 de pacienţi cu Long Covid şi simptome neurologice, 67 de persoane vindecate de COVID-19 şi 26 de participanţi sănătoşi. Cei afectaţi de Long Covid au obţinut scoruri cu circa 2% mai mici la testele cognitive faţă de celelalte grupuri.

Autorul principal, dr. Yulin Ge, a explicat că răspunsurile imune persistente ar putea îngroşa vasele de sânge din creier şi afecta bariera cerebrală. Potrivit acestuia, mărirea plexului coroid ar putea fi un semnal timpuriu al unui posibil declin cognitiv.

Efectele pe termen lung rămân neclare

Cercetătorii atrag atenţia că nu se ştie încă dacă aceste modificări sunt reversibile sau dacă pot duce la probleme cognitive de durată. Echipa continuă monitorizarea pacienţilor pentru a evalua consecinţele neurologice pe termen lung.

Specialiştii speră că astfel de date vor ajuta la înţelegerea mai bună a Long Covid şi la identificarea timpurie a riscurilor pentru sănătatea publică. (sursa stiripesurse.ro)