Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) aduce în atenţie poziţia Asociaţiei Europene pentru Studiul Ficatului (EASL) cu privire la tratamentul bolnavilor cu hepatită C, poziţie prezentată în cadrul Congresului Internaţional care a avut loc recent în capitala Franţei.
APAH-RO solicită Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să se ţină seama de recomandările specialiştilor din cadrul EASL şi a medicilor specialişti din România în elaborarea noilor contracte care vizează tratamentul fără interferon pentru pacienţii cu hepatita C.
Concret, recomandările EASL au în vedere două etape în lupta pentru eliminarea hepatitei C: partea de screening şi cea de tratament.
Prima etapă, screening-ul devine cu adevărat eficient în momentul în care pacientul este diagnosticat şi îndrumat către tratament. Doar prin aplicarea schemei „screen&treat” România va avea rezultate în următorii ani.
În acest sens, APAH-RO salută anunţul Ministerului Sănătăţii privind programul naţional de screening şi decizia CNAS de introducere a markerilor virali pentru hepatită la medicii de familie şi îndeamnă românii să ceară trimitere pentru aceste analize. Diagnosticarea timpurie este cea mai bună modalitate de a lupta împotriva acestei boli.
Conform recomandărilor EASL, cea de-a doua etapă, tratamentul, trebuie să aibă în vedere următoarele lucruri: acces universal la terapie – toţi pacienţii diagnosticaţi, indiferent de gradul de fibroză, trebuie să primească tratament şi acces la toate terapiile inovatoare din piaţă.
Obiectivul susţinut de toţi specialiştii internaţionali şi la care APAH-RO aderă este eliminarea virusului hepatitic C în scopul prevenirii complicaţiilor boliilor de ficat (necroinflamaţiile, fibroza, ciroza, ciroza decompensată, moartea), îmbunătăţirii calităţii vieţii şi înlăturarea stigmei sociale precum şi prevenirii trasmiterii virusului.
Prof. Markus Cornberg de la Hannover Medical School şi membru al Board-ului EASL a arătat că accesul universal la terapie poate avea efecte pozitive inclusiv în ceea ce priveşte segmentul transplantului de ficat, terapiile inovatoare, fără interferon, determinând scăderea ratei transplanturilor de ficat, cauzate de hepatita C. De asemenea, pentru prima dată după mulţi ani, s-a înregistrat o îmbunătăţire a ratei de supravieţuire după un transplant de ficat în cazul pacienţilor cu hepatita C, fapt care este atribuit direct terapiilor fără interferon.
APAH-RO cere să se asigure continuitatea tratamentului pentru bolnavii din România prin evitarea unor întreruperi între semnarea contractelor dintre statul român şi companiile din domeniu, aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi. În acelaşi timp, este necesară identificarea de soluţii pentru pacienţii neasiguraţi şi pentru cei aflaţi în zone izolate sau cu access deficitar în ceea ce priveşte serviciile de medicină primară.
Reprezentanţii APAH-RO fac apel ca dezbaterile şi negocierile care se desfăşorară în această perioadă să aibă în centru interesul pacienţilor şi obiectivul OMS de eliminare a hepatitelor până în anul 2030.
