Autorităţile din Galaţi şi Brăila au îngropat securea războiului, după mulţi ani în care s-au şicanat pe plan politic şi administrativ, refuzând să pună bazele unei colaborări pentru dezvoltarea infrastructurii, economiei sau turismului. Vineri, Prefectura Galaţi a găzduit cea de-a doua sesiune de dezbatere a proiectului „Cooperare pentru dezvoltare Brăila-Galaţi-Tulcea”, după ce, în luna februarie, brăilenii (care sunt, de fapt, şi iniţiatorii proiectului) au găzduit prima reuniune a autorităţilor din cele trei judeţe, în cadrul căreia au fost puse pe tapet o serie de proiecte de anvergură, pe care autorităţile din cele trei judeţe intenţionează să le pună în practică. La eveniment au participat ÎPS Casian Crăciun – arhiepiscopul Dunării de Jos, prefecţii de Galaţi, Brăila şi Tulcea (Cătălin Emanoil Bocăneanu, Mihaela Marcu şi Eduard Lucian Simion), primarii oraşelor Galaţi şi Brăila (Marius Stan şi Aurel Gabriel Simionescu), preşedintele CJ Brăila (Gheorghe Bunea Stancu), preşedintele CJ Galaţi (Nicolae Bacalbaşa), vicepreşedintele CJ Tulcea (Vasile Strat), funcţionari din cadrul primăriilor şi consiliilor judeţene, precum şi 16 dintre cei 35 de parlamentari ai celor trei judeţe de la malul Dunării. Autorităţile au discutat despre proiectul de statut şi proiectul unei legi speciale privind constituirea zonei metropolitane Galaţi-Brăila, dar şi despre statutul juridic al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea. Potrivit primarului municipiului Galaţi, Marius Stan, prin promovarea celor două forme de asociere şi cooperare, Zona metropolitană Galaţi-Brăila ar putea deveni centrul viitoarei regiuni, întrucât aceasta ar reprezenta cea mai mare aglomerare urbană, după Bucureşti. „Ne vom întâlni, de acum, în fiecare lună. Discuţii au mai fost, dar au rămas la stadiul de vorbe. Proiectele sunt frumoase, au conţinut. Este nevoie ca această conurbaţie sau zonă metropolitană – cum vreţi să o numim – să aibă un statut aparte, pentru că este ilogic şi deloc realist ca Galaţiul să vină să facă investiţie pe un teren care aparţine Brăilei. În primul rând, este ilegal. Legislaţia nu permite aşa ceva. Am discutat cu domnul Bunea Stancu, am făcut nişte paşi. Este nevoie de crearea unui cadru legislativ pentru a permite ca această zonă, care ne va oferi forţa necesară pentru a emite, cu argumente şi justificări pertinente, ca aceasta să fie centrul viitoarei regiuni. Cum se va chema ea, cum se va delimita, rămâne să se discute la Guvern. Dacă noi ne dorim ca la Galaţi-Brăila să existe centrul regiunii, trebuie ca împreună cu parlamentarii să reuşim. Sunt unul dintre cei care suţin această dezvoltare, acest proiect. Este proiectul care ne salvează. Altfel, vom muri încet, sigur şi separat”, a precizat Marius Stan, primarul municipiului Galaţi.
Aeroport, drum expres şi pod peste Dunăre
Aeroportul, drumul expres şi podul peste Dunăre, proiecte care au reprezentat, de-a lungul timpului, doar promisiuni în campaniile electorale, sunt principalele obiective ale autorităţilor din cele trei judeţe, conform proiectului „Cooperare pentru dezvoltare Brăila-Galaţi-Tulcea”. Potrivit lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, drumul expres Galaţi-Brăila s-ar ridica la aproximativ 17 milioane de euro, în timp ce construirea unui aeroport s-ar ridica la 20 de milioane de euro. Gheorghe Bunea Stancu a punctat, în schimb, faptul că proiectul privind podul peste Dunăre nu este promovat la nivel naţional, iar această responsabilitate revine parlamentarilor din cele trei judeţe, care ar trebui să intervină la nivel legislativ pentru urgentarea construcţiei podului în sistem de parteneriat public-privat.
Interes scăzut la cea de-a doua întrunire?
Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila şi-a exprimat indignarea cu privire la faptul că cea de-a doua întrunire a autorităţilor din Brăila, Galaţi şi Tulcea a reunit un număr redus de reprezentanţi ai administraţiei ori scenei politice. De altfel, atât preşedintele CJ Tulcea, cât şi primarul oraşului Tulcea au absentat de la eveniment. De asemenea, dintre cei 16 parlamentari ai judeţului Galaţi, doar nouă au fost prezenţi la întrunire, deşi judeţul nostru a fost gazdă. PNL a fost reprezentat de toţi cei trei parlamentari (senatorul Paul Ichim, deputatul Victor Paul Dobre şi deputatul George Scarlat), la fel şi PC (senatorul Eugen Durbacă, deputatul Bogdan Ciucă), în timp ce din partea PSD au fost prezenţi doar senatorul Daniel Butunoiu şi deputaţii Lucreţia Roşca şi Florin Pâslaru. Şi PP-DD a fost prezent în formaţie incompletă, la întrunire venind doar senatorul Nicolae Marin. De remarcat este că din partea PDL nu a fost prezent niciun reprezentant, deputatul Mircea Toader fiind absent. „Vreau să îmi exprim indignarea că nu mai avem o prezenţă aşa de bună ca la început. Se pare că interesul nu este acelaşi sau poate că motivaţia celor absenţi este jutificată... Construcţia aceasta nu o facem nici pentru Marius Stan, nici pentru Bacalbaşa, nici pentru mine şi nici pentru cei de la Tulcea”, a precizat Gheorghe Bunea Stancu.
În cadrul întâlnirii a fost prezentat şi un studiu efectuat de Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti. Documentul, intitulat „Studiu de fundamentare în vederea configurării sistemului urban Galaţi-Brăila şi determinării profilului teritorial şi a proiectelor majore de dezvoltare”, defineşte domeniile de cooperare teritorială, accesarea de fonduri în perioada 2014-2020, strategii de dezvoltare comună şi mecanisme caracteristice relaţiei metropolă-regiune. Concluzia studiului este că Zona metropolitană Brăila-Galaţi poate deveni primul sistem urban de acces la teritoriul european prin intermediul Dunării. La închiderea lucrărilor, Gheorghe Bunea Stancu a solicitat sprijinul celor prezenţi pentru reducerea taxelor de canal şi de pilotaj de la Bara Sulina spre Dunărea fluvială.
Următoarea sesiune de dezbatere a proiectului comun „Cooperare pentru dezvoltare Brăila-Galaţi-Tulcea” se va desfăşura pe data de 15 aprilie, la Tulcea. „În contextul cooperării interjudeţene în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, investiţiile teritoriale reprezintă o necesitate pentru dezvoltarea economico-socială a zonei Galaţi – Brăila – Tulcea, zonă geografică care are caracteristici teritoriale specifice. Trebuie menţionat totodată că parteneriatul urban – rural are un rol important în procesul de dezvoltare echilibrată a regiunilor, a dezvoltării reţelelor de transport, a revitalizării şi diversificării economiei zonelor rurale, a creşterii productivităţii şi diversităţii serviciilor populaţiei, a protecţiei şi valorificării patrimoniului natural şi cultural. Transformările survenite în economia naţională şi europeană conduc la o regândire a rolului oraşelor în economia regională şi naţională, ca motoare de dezvoltare pentru zonele din jurul lor şi, astfel, la o reconsiderare a sistemului polarizat şi ierarhizat urban – rural. Funcţionalitatea cooperării zonale sau regionale este recunoscută în realizarea şi exploatarea infrastructurilor regionale, a proceselor de urbanizare şi a dezvoltării economice. În cazul Brăilei şi Galaţiului cu extinderea propusă spre judeţul Tulcea, respectiv cu oraşul Măcin, cooperarea la o scară mai mare pare a fi cea mai bună soluţie în a rezolva situaţia economică şi pentru a construi o zonă puternică din punct de vedere economic şi spaţial, în care cetăţenii, întreprinzătorii, autorităţile naţionale şi europene, precum şi investitorii, vor dori să locuiască, să opereze, să se recreeze şi în viitorul căreia vor dori să investească”, se arată în una dintre analizele proiectului celor trei judeţe.
