Un raport al Inspectoratului Judeţean Şcolar Galaţi privind adaptarea învăţământului profesional şi tehnic (ÎPT) la dinamica economico-socială a judeţului Galaţi scoate la iveală concluzii surprinzătoare cu privire la domeniile în care tinerii tind să se specializeze, raportat la cererea investitorilor autohtoni în privinţa angajărilor. Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi a realizat mai multe monitorizări ale inserţiei pe piaţa forţei de muncă a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, analize realizate în cadrul unor proiecte derulate de ISJ Galaţi, finanţate prin fonduri POS DRU.
„Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Galaţi, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare, ÎPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes, care presupune integrare socio-profesională. În aceste condiţii, învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia”, a spus, recent, inspectorul adjunct Diamanta Bulai. Potrivit acesteia, pentru adaptarea învăţământului profesional şi tehnic la dinamica economică şi socială s-au stabilit mai multe măsuri şi obiective, precum: corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare şi creşterea ofertei pentru formarea profesională a adulţilor; îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT, dar şi dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor, dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere; asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie şi dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT.
Multe din aceste măsuri deja sunt în derulare, precum cea din urmă - dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT -, fiind deja de notorietate colaborările combinatului ArcelorMittal cu şcolile profesionale (prin şcoala ucenicilor – program de învăţare-specializare a absolvenţilor şcolilor profesionale, la finalul căruia tinerilor li se oferă şi un loc de muncă pe platformă), dar şi colaborarea Şantierului Naval Damen Galaţi cu Liceul “Radu Negru”.
Agricultura şi chimia industrială, neinteresante pentru angajatori
Totuşi, analiza sectoarelor economice pe baza datelor statistice din Planul de Dezvoltare Regional 2007-2013 şi din Anuarele statistice ale României evidenţiază o serie de aspecte specifice regiunii Sud – Est, respectiv judeţului Galaţi, după cum spune Diamanta Bulai. Potrivit acesteia, absolvenţii învăţământului profesional şi tehnic pe specializări precum agricultura, chimia industrială sau protecţia mediului nu îşi găsesc locuri de muncă, spre deosebire de cei care s-au specializat la şcoală în comerţ, industria alimentară, alimentaţie sau turism.
“Profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel local): mecanică, construcţii, industria alimentară, comerţ, electric. Domeniile cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii sunt: mecanic, construcţii, industria alimentară (locuri de muncă vacante în creştere, şomaj în scădere/fluctuant, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare). Domeniile cu balanţă locuri de muncă/şomeri pozitivă (număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar cu tendinţă de scădere a acestor şi potenţial important de absorbţie a forţei de muncă) sunt: mecanică, comerţ, turism şi alimentaţie, fabricarea produselor din lemn. Domeniile cu balanţă locuri de muncă/şomeri negativă (număr important de locuri de muncă vacante, dar cu tendinţă de scădere a acestora şi deci cu un potenţial redus de absorbţie a forţei de muncă) sunt: electromecanică, electronică şi automatizări. Domeniile care au un foarte slab potenţial de absorbţie a forţei de muncă datorită valorilor mici ale numărului de locuri de muncă vacante şi a soldului negativ sau foarte uşor pozitiv al diferenţei locuri vacante/şomeri sunt: agricultura, chimia industrială, estetica şi igiena corpului omenesc, materiale de construcţii, protecţia mediului, tehnici poligrafice”, se arată în analiza Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi. Cu alte cuvinte, există anumite specializări fără mare căutare pe piaţa forţei de muncă, un lucru la care ar trebui să fie atenţi atât părinţii cât şi elevii care îşi aleg liceul la care vor învăţa.
De ce nu vor fermierii să angajeze tineri cu diplomă?
Aşadar, potrivit analizei Inspectoratului Şcolar Judeţean, profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii: mecanică, construcţii, industria alimentară, comerţ, electric. Alte domenii, precum mecanică, comerţ, turism şi alimentaţie, fabricarea produselor din lemn, au locuri de muncă disponibile, dar au o tendinţă de scădere a cererii de locuri de muncă pe viitor. Electromecanica, electronica şi automatizările sunt domenii puţin căutate (deşi, în prezent există locuri de muncă vacante), iar cele cu cel mai slab potenţial de absorbţie sunt agricultura, chimia industrială, estetica şi igiena corpului omenesc, materiale de construcţii, protecţia mediului, tehnici poligrafice. Potrivit aceluiaşi studiu, la 12 luni de la absolvire, absolvenţii ocupaţi din judeţul Galaţi înregistrează cea mai mare concentrare în firme/unităţi de „comerţ” (23,2%). De asemenea, ponderi importante de absolvenţi lucrează în sectoare precum „transport, depozitare şi comunicaţii” (17,7%) „construcţii” (15,3%) şi „hoteluri şi restaurante” (15,8%).
Una din concluziile studiului Inspectoratului Şcolar Judeţean evidenţiază un paradox: deşi judeţul dispune de 289.000 de ha - suprafaţă arabilă şi 351.000 de ha - suprafaţă totală agricolă (aici fiind incluse, pe lângă suprafaţa arabilă, şi culturile de viţă de vie, pomi frunctiferi, păşuni etc.), absolvenţii de şcoli profesionale cu profilul agricultură sunt condamnaţi să rămână şomeri sau să se angajeze în alte domenii decât în cel în care s-au specializat.
Lipsa de căutare a absolvenţilor şcolilor profesionale de agricultură a fost semnalată cu îngrijorare de Romică Gârneaţă, liderul filialei locale a CNSLR Frăţia, care a propus chiar o creştere a numărului de clase pe profil agricol la nivelul judeţului Galaţi: “Mă miră faptul că în domeniul agricol nu prea punem accent. Eu ştiu că Galaţiul are o pondere agricolă, este un domeniu de viitor pentru noi şi ar trebui ca tinerii să fie îndreptaţi către acest domeniu”.
Pe de altă parte, reprezentanta Inspectoratului Şcolar Judeţean a explicat faptul că fermierii nu dispun de putere financiară pentru a angaja astfel de absolvenţi. În plus, şi tinerii absolvenţi au o concepţie greşită despre şcolile cu profil agricol (privite de obicei drept “ultima soluţie”), care se reflectă în calitatea profesională a absolvenţilor. “Noi am face mai multe clase, dar nu vine nimeni, pentru că există o anumită percepţie... trebuie să modificăm şi percepţia în legătură cu agricultura, cu munca agricolă, care s-a schimbat de-a lungul anilor, nu mai este o ocupaţie de categoria a şaptea, să zicem... Noi avem câte 2-3 clase pe profil agricol, dar nu avem opţiuni, pentru că la ele vin elevii care nu au unde să se ducă. Şi, legat de absorbţia slabă de forţă de muncă calificată, vreau să vă spun că nu avem fermieri capabili să absoarbă această forţă de muncă”, a spus Diamanta Bulai, inspector şcolar adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi. Potrivit acesteia, o soluţie pentru ca aceşti absolvenţi să lucreze în domeniul în care s-au specializat ar fi accesarea de fonduri europene, cu ajutorul cărora aceşti absolvenţi să îşi înfiinţeze propriile microferme agricole.
