O întâlnire importantă a avut loc joi după-amiază, 23 iunie 2022, la sediul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, coordonată de Manfred Seitz, director general al Comisiei Dunării. Scopul întâlnirii a fost dublarea numărului navelor care trec prin rada Sulina, în scopul creşterii capacităţii de a transporta, către Europa şi restul lumii, cereale din Ucraina. Asta în situaţia în care porturile ucrainene sunt grav afectate de război.
La discuţii au participat reprezentanţi ai autorităţilor navale şi portuare, fluviale şi maritime din România, dar şi Alain Baron, raportor al Comisiei Europene pe tema Ucraina, care nu a dorit să facă nici un comentariu. În acest scop, pentru a se aduce cât mai multe mărfuri, mai ales cereale şi alte produse agricole pentru UE şi restul lumii, este important ca şi capacitatea lunară de tranzit prin bara Sulina să se dubleze de la circa 400 de nave lunar acum, la 800.
Manfred Seitz: În spatele acestei activităţi este un plan de acţiune al UE
Oricum, după şedinţa din luna mai 2022, de la sediul AFDJ Galaţi, aceasta s-a triplat, dar trebuie ca eforturile să se intensifice. "Comisia Dunării ajută Comisia Europeană în implementarea liniei de solidaritate UE-Ucraina . În spatele acestei activităţi este un plan de acţiune al UE pentru a facilita şi susţine exportul şi importul produselor agricole, cerealelor din Ucraina, pentru a compensa parţial lipsa de capacitate a porturilor ucrainene din cauza războiului cu Rusia", a precizat Manfred Seitz, directorul secretariatului general al Comisiei Dunării.
În principal, problemele care se pun, sunt legate de necesitatea creşterii capacităţii de operare în porturile ucrainene şi, deopotrivă, creşterii numărului de piloţi români, capabili să treacă de bara Sulina. Pentru a creşte cantitatea de cereale aduse din Ucraina prin porturile româneşti, trebuie dublat numărul piloţilor, dar şi partea ucraineană trebuie să îşi intensifice partea de operaţiuni de încărcare/descărcare. "Partea română va trebui să îşi îmbunătăţească partea de pilotaj, iar cea ucraineană va trebui să dezvolte partea de încărcare/descărcare sau de operare a mărfurilor, pentru a putea ajunge la un număr dorit de nave şi a putea exporta un număr cât mai mare de cereale din Ucraina, către porturile europene sau ale lumii", a spus Cosmin Dumitrache, director Autoritatea Navală Română (ANR).
Angela Ivan: Noi dorim într-un interval foate scurt să avem 60 de piloţi
Greu încercată de război, Ucraina vrea să îşi crească capactiatatea de a prelua marfă în porturile Ismail şi Reni, dar destul de greu, având în vedere că pe maritime operau 160 de milioane de tone de marfă, din care doar 5 milioane prin porturile fluviale. Piloţii români care trebuie să conducă convoaiele de nave, de la Sulina către porturile fluviale, sunt suficienţi, e adevărat că fac faţă cu greu, pentru că numărul de curse a crescut de 2 şi chiar 3 ori. "Acum activează în jur de 36 de piloţi, în ture de câte 18 ore, normativele noastre pot atrage, în actualul buget, 44 de piloţi, noi dorim într-un interval foate scurt să avem 60 de piloţi, pentru a asigura într-o lună de zile dublarea capacităţii de acum", a explicat Angela Ivan, director AFDJ Galaţi.
Există şi iniţiative legislative menite a atrage noii piloţi. "Ministerul Transporturilor, AFDJ, ANR, încearcă să creeze cadrul prin care se selectează personalul, piloţii, şi să le permită să se breveteze pentru aceste activităţi. Trebuie experienţă în ceea ce priveşte pilotarea navelor pe canalul Sulina. Putem selecta dintre comandaţii maritimi, şi dintre comandanţii fluviali se selectează, dar pe baza unor noi criterii, pe baza unor noi motivaţii, salarii mai mari", a precizat Romeo Soare, şef secţie AFDJ.
