Construcţia tunelului pe sub Dunăre nu mai este viabilă, în condiţiile în care în masterplanul Guvernului României este prinsă, ca lucrare, construcţia podului de peste Dunăre, a declarat, luni, primarul Marius Stan, catalogând eşecul propriului proiect ca fiind “rezultatul unei înfrângeri politice”. Deşi Primăria încă nu a retras, de pe SEAP anunţul de licitaţie pentru studiul de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre – în baza căruia până pe 15 aprilie se pot trimite oferte – dacă până la jumătatea lunii viitoare nu se va “întâmpla vreo minune”, în sensul în care în masterplanul guvernamental să fie inclus şi proiectul tunelului pe sub Dunăre, municipalitatea va decide în mod public să renunţe la proiect. Primarul Stan şi-a motivat această decizie spunând că ar putea fi catalogată drept infracţiune penală intenţia administraţiei locale de a cheltui bani publici pentru un proiect cumva similar cu un altul, pentru care Guvernul garantează construcţia. Pe de altă parte, Marius Stan l-a citat pe premierul Victor Ponta, spunând că podul de peste Dunăre, de la Brăila, se va construi în 2030. “La ultima vizită la domnul premier, acum două săptămâni de zile, textual mi-a zis «Să fim serioşi, pod la Brăila se va face prin 2030». Sunt vorbele premierului, mi le asum... Ei, când asculţi ce spune premierul şi apoi vineri, la întâlnirea de la Ministerul Transporturilor, afli că anul ăsta începem proiectul podului de peste Dunăre, te gândeşti - care minte? Deşi... ai fi tentat să spui că premierul, că a mai făcut-o... dar nu pot să cred”, a spus primarul Marius Stan.
Podul de peste Dunăre vs tunelul pe sub fluviu
Stan contestă şi sumele făcute publice cu privire la costurile proiectului-rival de la Brăila: “Vor să ne convingă cei de la CNADR, domnul director general Narcis Neaga, că acest proiect – conform datelor prezentate de el – costă, pentru un pod cu patru benzi - 800 de milioane de lei fără TVA şi pentru un pod cu două benzi, 546 de milioane de lei. Ei, când or face ei un pod cu banii ăştia, să spuneţi că sunt cel mai idot şi mai cretin primar şi plec în lumea largă! E foarte uşor să arunci cu cifre şi să dinamitezi un proiect viabil”. Stan a mai precizat că, potrivit celor patru studii de prefezabilitate efectuate de patru firme străine, specializate, construcţia tunelului de sub Dunăre ar ajunge la 200 de milioane de euro. Totuşi, edilul spune că sunt şi alte diferenţe între cele două proiecte concurente, diferenţe care, în opinia sa, ar fi trebuit să convingă Guvernul de necesitatea şi oportunitatea construcţiei tunelului. Astfel, potrivit lui Marius Stan, podul se va realiza cu fonduri europene, ceea ce presupune şi o cofinanţare de la bugetul naţional, în timp ce tunelul s-ar realiza doar pe bani privaţi, ai investitorului: “Conform formulei financiare de finanţare a proiectelor din masterplan, 25% sunt bani europeni, 20% bani de la Guvern şi 55% bani de la BERD sau BEI, încă nu ştiu sigur…(...) Deci, vorbim de un proiect pe bani europeni care înseamnă 20% finanţare de la Guvern, deci o presiunie pe banii naţionali... în timp ce la tunel, vorbim de o investiţie privată, deci nici o presiune pe bani naţionali! (...) Ce să mai spui că aşa-zisul masterplan pe infrastructură, ca preţ total înseamnă de 7 ori bugetul pe care UE ni l-a rezervat pentru infastructură. (...) Aşa că proiectele din masterplan se vor şterge cu radiera şi podul de la Brăila, la fel, şi prin 2030 o să mai vorbim despre el, pe la alegeri. Iar un proiect ca al nostru, fezabil, pe care l-am putea realiza în doi ani şi jumătate, este dat deoparte. De ce?”.
În condiţiile actuale – în care, la Brăila, se va construe podul – niciun investitor serios nu va da bani pentru construcţia unui tunel pe sub Dunăre la Galaţi. “Sunt două poiecte concurente. Dacă podul se realizează cu bani europeni, trecerea pe pod va fi gratuită. În schimb, la tunel, într-o concesiune de lucrări, investitorul va vrea să-şi recupereze investiţia. Din ce? Din taxa de traversare. Ei, între două proiecte, unul fără taxă şi unul cu taxă, toţi îl vor prefera, în mod evident, pe cel gratuit. Este mai mult decât evident că acest proiect al nostru este lovit în moalele capului şi desfiinţat complet. (…) Dacă noi continuăm să lăsăm proiectul pe SEAP şi ajungem la adjudecare şi încredinţarea sa, deja intrăm într-un lucru care poate avea conotaţii penale, căci ca să investeşti într-un proiect – în paralel cu podul pe peste Dunăre, care se face cu bani europeni... – tu, aici, nu mai ai nici o justificare să cheltui banul public. Se poate tranforma în penal, căci rămâni cu un studiu de fezabilitate, plătit din bani publici, dar care nu are finalitate... În situaţia asta suntem noi puşi acum”, aspus Stan. Acesta a adăugat că în următoarea perioadă va organiza consultări “şi cu mediul academic” pentru a se lămuri ce decizie să ia pe viitor, dar, în condiţiile în care “nu se va întâmpla vreo minune”, tunelul nu se va mai construi.
Primarul, supărat pe parlamentari
“Este o înfrângere politică. Noi, la momentul în care am prezentat proiectul, l-am prezentat fostului ministru, Şova, care, însă, se pare că a rămas în sertar… De ce n-am reuşit? În toate discuţiile pe care le-am avut, toată lumea a fost de acord să ne susţină... La nivel politic, în plenul Parlamentului, nu a vorbit unul o dată despre tunel! Şi atunci, despre ce vorbim? Bucuria lor este că i-au tras-o lui Stan, dar nu vor să înţeleagă că pierdem cu toţii. Este încă o dovadă cât de mult le pasă de Galaţi”, spune Marius Stan, referindu-se la parlamentarii gălăţeni. Acesta a şi nominalizat trei din parlamentarii care, în opinia sa, au depus eforturi pentru ca tunelul să nu se realizeze: senatorul Paul Ichim (PNL) şi deputaţii Eugen Chebac (UNPR) şi Mircea Toader (PNL), “oameni care, în loc să se bată pentru proiectele lor, mai mult, le compromit pe cele care dau să iasă… După ce că 25 de ani nu au făcut nimic, niciun proiect de infrastructură serioasă la Galaţi, acum, când a apărut unul fezabil, vin cozi de topor care militează pentru masterplanul cu podul de la Brăila. De exemplu, scrisoarea domnului Ichim, cu masterpalanul şi podul de la Brăila, tovarăşu’ Chebac, care a dat declaraţia că e de acord cu Ichim… Mai e şi domnul deputat Toader, vicepreşedinte la Comisia de transporturi, avea cea mai puternică poziţie pentru a se bate pentru acest proiect, că doar nu e proiectul lui Stan…”.
Edilul a mai spus că la începutul mandatului său era optimist în privinţa susţinerii politice de către USL a proiectului privind subtraversarea Dunării, însă, ulterior, lucrurile s-au schimbat: “Pe atunci eram într-un USL puternic, mare şi frumos, iar toate proiectele treceau cu susţinere majoritară… Între timp s-au făcut permutări, că aşa este politica noastră, frumoasă… dar când vine vorba de interesele oraşului nu au ce căuta interesele politice! Când s-a rupt USL era clar că vor fi nişte urmări… Gabriel Oprea m-a susţinut total, dar, din păcate, este vorba de un minister cu activitatea lui. Eu sunt supărat pe fostul ministru al Transporturilor”.
Marius Stan consideră că renunţarea la proiectul subtraversării Dunării va fi o pierdere pentru toţi gălăţenii, edilul fiind convins că cetăţenii şi-au dorit, în mod real, construcţia tunelului: “Credeţi că cei din Galaţi nu sunt conştienţi de utilitatea acestui proiect? Orice proiect de infrastructură, de calibrul ăsta, este binevenit. De aceea spun: eşti parlamentar, de ce nu să pledezi pentru dezvoltarea Galaţiului? Întreb şi eu public: cu ce proiecte majore se legitimează cei care au păstorit, de 25 de ani, acest oraş?”.
