În urma inundaţiilor din toamna lui 2007, la nivelul municipiului Tecuci a fost organizată o tabără de sinistraţi, loc unde cei rămaşi fără locuinţă au fost găzduiţi în module mobile. Dacă la început situaţia era dramatică, de-a lungul anilor sinistraţii au început să se simtă în tabără mai ceva ca acasă. Acomodarea a fost extrem de bună, mai ales că sinistraţii nu erau obligaţi să achite niciun fel de cheltuieli cu utilităţile, fiindu-le pus la dispoziţie un modul-bucătărie cu toate dotările, inclusiv butelii pentru aragaze. Mai mult de atât, sinistraţii aveau posibilitatea de a merge ori de câte ori doreau la baia comunală, unde beneficiau de cadă, duş, saună... „Trai pe vătrai”,cum ar spune românul. Sinistraţii aveau parte de toate aceste beneficii fără a depune niciun efort, uneori nici măcar efortul de a-şi câştiga hrana zilnică, doar ajutoarele curgeau. Cum totul venea ca pe bandă rulantă, niciunul dintre ocupanţii taberei nu se gândea la varianta de a-şi găsi un loc de muncă. Cheltuielile cu sinistraţii scoteau lunar sume importante din bugetul local, bani proveniţi din taxele şi impozitele plătite de către contribuabilii conştiincioşi, afectaţi la rândul lor de viitură. Oricum, acest lucru era un amănunt nesemnificativ pentru cei ce leneveau la adăpostul văicărelilor că sunt pe drumuri din cauza inundaţiilor.
Huzureala însă a fost stopată, teoretic, în septembrie 2010, după trei ani de „convalescenţă”, când printr-o Hotărâre de Consiliu Local a fost decretat faptul că sinistraţii, oricât de necăjiţi ar fi, trebuie puşi la plata utilităţilor. Această hotărâre a venit târziu, însă părea că are menirea de a stopa leneveala pe banii bugetului local. Nu a fost să fie...
La finele lunii septembrie, cele 136 persoane, împărţite în 36 de module mobile, acumulaseră datorii la utilităţi în valoare de 6.481 lei. Luna octombrie a venit cu temperaturi scăzute şi implicit cu facturi mai mari, ce se ridicau la valoarea de 17.412 lei. Datoriile au început să crească sistematic, fără ca cineva să se sinchisească de faptul că facturile la utilităţi ar trebui achitate. Astfel, la finele lui decembrie nivelul datoriilor a urcat la valoarea de 28.685 lei, fără speranţă ca acestea să se „stingă”. Referitor la situaţia din tabără, Mircea Cruceanu, şeful taberei de sinistraţi, ne-a precizat: „Viaţa în tabără este foarte dificilă şi spun acest lucru datorită faptului că nu am cu cine mă înţelege. Din cele 38 de familii am reuşit să conving doar 13 să îşi achite datoriile la utilităţi la sfârşitul lui septembrie. Acestea au fost singurele sume achitate către utilităţi, căci văzând că datornicii nu păţesc nimic, cei bun-platnici au venit să le restitui banii daţi. Normal că nu aveam cum să fac acest lucru şi ca atare nici nu am mai văzut nici un bănuţ. Toată lumea consumă apă, energie electrică, aruncă gunoi, fără grija că toate acestea costă. Este posibil ca în perioada următoare să se ia o serie de măsuri, pentru că această situaţie nu poate dura la infinit”.
Pentru a vedea care sunt măsurile care vor fi aplicate pentru a recupera datoriile acumulate şi a împiedica acumularea altor datorii, am luat legătura cu primarul tecucean, Eduard Finkelstain, care ne-a informat: „Pe perioada de iarnă nu am avut cum să îi dăm afară din module, însă odată cu creşterea temperaturilor se va schimba situaţia. Cei care şi-au achitat datoriile la utilităţi vor rămâne, iar datornicii vor fi evacuaţi. Nu avem posibilitatea să îi susţinem financiar la infinit, în condiţiile în care am fost destul de indulgenţi timp de trei ani”.
