De atâtea ori au vorbit politicienii despre Zona Metropolitană Galaţi sau - o altă variantă era Zona Metropolitană Galaţi-Brăila - încât s-a pierdut numărul planurilor, protocoalelor, studiilor, chiar şi a denumirilor. Înainte de varianta "Galaţi-Brăila", a fost şi "Zona metropolitană Dunărea de Jos". Ba chiar în urmă cu 2-3 ani se vorbea despre concretizarea acestei zone care să adune cele două municipii vecine şi chiar oficiliatăţile se lădau că totul este aproape gata, însă s-au împotmolit în orgolii când s-a ajuns la stabilirea sediului central, care s-ar fi vrut să fie la Galaţi, însă Brăila nu era de acord.
Iată că subiectul revine în actualitate, pentru că pe masa Consiliului Local Galaţi se află, spre aprobare, un document cu peste 300 de pagini şi nouă anexe pline de idei de proiecte, care se numeşte «Strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/ metropolitană şi Detaliere Plan de Acţiune, Programe şi Proiecte teritoriale şi Indicatori de monitorizare privind Zona Urbană Funcţională a municipiului Galaţi».
După zeci de pagini de analiză, în document se concluzionează că cea mai bună variantă teritorială ar fi formată din localităţile Galaţi, Şendreni, Smârdan, Vânători şi Tuluceşti.
Avantajale acestei Zone Metropolitane ar fi:
• Posibilitatea unei planificări integrate a întreg teritoriului care să permită identificarea direcţiilor şi proiectelor majore de dezvoltare;
- Acorduri privind amplasarea de obiective strategice (de exemplu, centre comerciale, noduri de transport, spitale etc.);
- Limitarea şi gestionarea expansiunii urbane; promovarea zonelor pentru crearea de locuri de muncă şi locuinţe în zona metropolitană (de ex. centre secundare, suburbii puternice/ bine conectate etc.);
- Prioritizarea infrastructurilor/ dotărilor regionale şi a mobilităţii, corelat cu utilizarea terenurilor şi dezvoltarea locală;
- Conservarea şi protejarea mediului şi a resurselor, inclusiv a terenurilor agricole (inclusiv sprijinirea creării lanţurilor scurte de aprovizionare cu alimente) şi valorificarea spaţiilor verzi (peisaj, agrement, biodiversitate etc.)
- Abordarea potenţialelor dezechilibre în ceea ce priveşte finanţele locale, în relaţie cu dezvoltarea spaţială (indicând potenţialul pentru direcţionarea dezvoltării prin stimulente şi facilităţi fiscale).
• Facilitarea accesului către noi surse de finanţare, care să suplimenteze posibilităţile de finanţare ale proiectelor atât din oraşul polarizator, cât şi din UAT înconjurătoare;
• O mai bună gestionare a dezvoltării în teritoriu a oraşului şi nu numai, prin corelarea expansiunii urbane cu planificarea dezvoltării infrastructurii, a dotărilor socio-culturale etc.;
• O gestionare mai eficientă a serviciilor publice, prin administrarea acestora la nivel metropolitan (spre exemplu, transportul public, deservirea cu dotări socio-economice etc.);
• Sporirea atractivităţii unui areal prin promovarea integrată a resurselor comune ale întregii zone şi posibilitatea conturării unei identităţi puternice în jurul principalelor atuuri locale.
În această strategie sunt cuprinse aproape 90 de proiecte, începând de la aeroport, spital regional, terminal de călători CFR, până la piste de biciclete între localităţile zonei, până la pistă de biciclete între Galaţi şi Brăila, inclusiv campanii de promovare a mersului pe jos. Ca de obicei, multe intenţii bune, care rămân doar la stadiul de proiecte sau planuri şi bani publici cheltuiţi pentru studii.
