
Potrivit datelor prezentate de Micron, roboţii umanoizi dotaţi cu inteligenţă artificială ar putea avea nevoie de peste 200 GB de memorie DRAM şi mai mulţi terabytes de stocare NAND pentru a rula local modelele AI necesare funcţionării autonome. Compania estimează că această nouă categorie de dispozitive ar putea deveni o sursă importantă de cerere pentru cipurile de memorie în următorii ani.
Cei care speră că o eventuală răcire a pieţei AI şi reducerea investiţiilor în centrele de date vor diminua presiunea asupra stocurilor de memorie DRAM s-ar putea confrunta cu o nouă problemă. Dezvoltarea roboţilor umanoizi şi a sistemelor autonome ar putea genera o creştere semnificativă a cererii pentru memorie şi stocare, pe măsură ce inteligenţa artificială trece dincolo de serverele din cloud şi ajunge în dispozitive capabile să opereze independent.
Aplicaţiile sunt numeroase, de la automatizarea proceselor industriale şi utilizarea roboţilor în fabrici până la dispozitive destinate consumatorilor şi aplicaţii militare. În toate aceste cazuri, roboţii trebuie să poată lua decizii şi să execute anumite sarcini fără să depindă permanent de o conexiune la cloud.
Aceasta este una dintre principalele diferenţe dintre un chatbot şi un robot autonom. În timp ce un serviciu AI poate trimite solicitările către servere aflate la distanţă, un robot care trebuie să reacţioneze în timp real are nevoie de suficientă putere de procesare şi memorie locală pentru a rula modelele AI direct la bord.
În cadrul celui mai recent raport financiar al Micron, oficialii companiei au oferit şi câteva estimări privind necesarul de memorie al viitoarelor generaţii de roboţi umanoizi. Potrivit companiei, un astfel de robot ar putea necesita aproximativ 200 GB de DRAM şi mai mulţi terabytes de memorie NAND. Micron consideră că „inteligenţa artificială fizică” ar putea deveni un factor important pentru cererea globală de memorie şi stocare până la sfârşitul acestui deceniu.
Estimările privind numărul de roboţi umanoizi care ar putea fi livraţi în 2030 variază considerabil. Unele prognoze indică între 250.000 şi 1,2 milioane de unităţi în acel an, în timp ce o estimare atribuită Morgan Stanley indică posibilitatea ca producţia anuală să ajungă la aproximativ 930 de milioane de roboţi până în jurul anului 2050.
Dacă estimările Micron privind necesarul de memorie se confirmă, chiar şi un volum relativ modest de roboţi ar putea genera o cerere considerabilă pentru cipuri DRAM. De exemplu, la 1,2 milioane de roboţi şi câte 200 GB de DRAM pentru fiecare unitate, necesarul total ar ajunge la aproximativ 240 de milioane de GB, adică 240 de PB de memorie.
Iar acesta ar putea fi doar începutul. Pe măsură ce modelele AI devin mai complexe şi roboţii sunt capabili să îndeplinească sarcini tot mai sofisticate, necesarul de memorie şi stocare ar putea creşte la rândul său.
Prin urmare, chiar şi în scenariul unei răciri puternice a pieţei AI, cererea pentru cipuri de memorie nu ar dispărea neapărat. O eventuală reducere a investiţiilor în chatboturi şi centre de date ar putea fi compensată, cel puţin parţial, de dezvoltarea unor noi pieţe, precum robotica autonomă.
Pentru producătorii de memorii, roboţii umanoizi ar putea deveni astfel următoarea sursă majoră de cerere după centrele de date AI. Pentru consumatorii obişnuiţi, însă, creşterea cererii din partea industriei ar putea însemna menţinerea presiunii asupra preţurilor şi disponibilităţii memoriilor şi dispozitivelor de stocare.