
Înainte de WhatsApp, Messenger, Instagram şi TikTok, exista Yahoo. Pentru o întreagă generaţie, internetul începea cu o adresă de e-mail Yahoo, continua cu o listă de prieteni din Yahoo Messenger şi se putea termina târziu în noapte, după zeci de conversaţii, „buzz-uri” şi statusuri scrise special pentru cineva care trebuia să le observe.
Era perioada în care simplul fapt că vedeai un omuleţ galben aprinzându-se în dreptul unui prieten putea fi suficient pentru a începe o conversaţie.
Astăzi, Yahoo este mai degrabă o amintire a internetului de altădată. Compania nu a dispărut, dar a pierdut poziţia dominantă pe care o avea cândva. Iar povestea declinului său este una dintre cele mai interesante din istoria internetului: Yahoo a avut milioane de utilizatori, servicii extrem de populare şi chiar oportunitatea de a cumpăra Google, dar nu a reuşit să transforme acest avantaj într-un viitor la fel de puternic.
Povestea Yahoo începe în 1994, la Universitatea Stanford. Jerry Yang şi David Filo, doctoranzi la acea vreme, căutau o modalitate mai simplă de a organiza site-urile interesante pe care le descopereau online.
Aşa a apărut „Jerry and David’s Guide to the World Wide Web”, un catalog care grupa site-urile în categorii şi subcategorii.
Astăzi poate părea primitiv, dar în anii ’90 era o idee extrem de utilă. Internetul creştea rapid, iar utilizatorii aveau nevoie de o modalitate de a găsi informaţii fără să cunoască deja adresa exactă a unui site.
Proiectul a crescut atât de repede încât, potrivit Centre for Computing History, ajunsese la un milion de accesări într-o singură zi în toamna lui 1994.
Yahoo a devenit companie în 1995 şi s-a listat la bursă în 1996.
De aici începe ascensiunea. Compania adaugă e-mail, ştiri, servicii de căutare, mesagerie şi numeroase alte produse. Yahoo nu voia să fie doar un site. Îşi construia propriul univers în care utilizatorul putea să-şi petreacă aproape întreaga zi.
În România, Yahoo a căpătat o semnificaţie aparte prin Yahoo Messenger. Înainte ca reţelele sociale să devină omniprezente, Messenger era unul dintre locurile în care oamenii îşi construiau viaţa socială online.
Lista de contacte devenea o hartă a prietenilor. Statusul putea transmite un mesaj fără să trimiţi efectiv un mesaj. Un „buzz” putea întrerupe o conversaţie sau, uneori, putea deveni conversaţia.
Pentru mulţi utilizatori, Yahoo nu însemna doar un serviciu online. Era locul în care îşi făceau prieteni, păstrau legătura cu persoane aflate la distanţă şi descopereau pentru prima dată ce înseamnă să ai o identitate online.
Dar în timp ce Yahoo devenea tot mai mare, internetul se schimba.
Există o legendă persistentă conform căreia Yahoo ar fi putut cumpăra Google pentru doar un milion de dolari. Povestea nu este însă corectă în această formă. Oferta de un milion de dolari despre care s-a vorbit privea Excite, nu Yahoo, potrivit relatării TechCrunch despre mărturia investitorului Vinod Khosla.
Yahoo a avut totuşi o oportunitate reală de a cumpăra Google.
În 2002, cele două companii au negociat, iar Yahoo ar fi oferit aproximativ trei miliarde de dolari. Discuţiile nu au dus la un acord, iar o evaluare de cel puţin cinci miliarde de dolari era considerată prea mare, potrivit WIRED.
Google avea să demonstreze ulterior că acea evaluare nu era deloc exagerată.
În loc să cumpere compania care avea să domine căutările pe internet, Yahoo a încercat să-şi construiască propriile tehnologii şi să cumpere companii precum Inktomi şi Overture.
Privind lucrurile din prezent, decizia pare una dintre marile oportunităţi ratate din istoria tehnologiei.
La momentul respectiv însă, viitorul Google nu era evident. Problema Yahoo nu a fost doar faptul că nu a cumpărat Google. Compania a avut resurse uriaşe, utilizatori şi servicii populare, dar nu a reuşit să transforme toate acestea într-o strategie coerentă pentru următoarea generaţie de internet.
În timp ce Google se concentra tot mai mult pe căutare şi publicitate, Yahoo încerca să fie câte puţin din toate.
E-mail. ştiri. Căutare. Mesagerie. Divertisment. Conţinut media. Servicii online.
Problema era că internetul începea să fie dominat de platforme care făceau anumite lucruri extrem de bine.
Google devenea sinonim cu căutarea.
Facebook transforma relaţiile sociale online.
YouTube schimba modul în care oamenii consumau video.
Yahoo rămânea un portal uriaş, dar devenea din ce în ce mai dificil de explicat în ce direcţie se îndreaptă compania.
În 2008, Microsoft a făcut o ofertă de aproximativ 44,6 miliarde de dolari pentru preluarea Yahoo.
Yahoo a refuzat.
Compania încerca să-şi păstreze independenţa şi să-şi recâştige poziţia. În anii care au urmat, însă, diferenţa faţă de noii giganţi ai internetului a continuat să crească.
Declinul Yahoo nu a fost provocat de un singur moment. A fost o combinaţie de decizii strategice, schimbări tehnologice, competiţie şi probleme interne.
Au existat şi lovituri serioase asupra încrederii utilizatorilor. În 2017, Yahoo a anunţat că atacul informatic din 2013 afectase toate cele aproximativ trei miliarde de conturi existente la acel moment.
În acelaşi an, afacerea principală de internet a Yahoo a fost cumpărată de Verizon pentru aproximativ 4,48 miliarde de dolari.
Suma este impresionantă, dar devine cu adevărat surprinzătoare atunci când este comparată cu poziţia pe care Yahoo o avusese cu un deceniu sau două înainte.
Este important de precizat că tranzacţia nu includea toate activele Yahoo. Participaţiile companiei în Alibaba şi Yahoo Japan au rămas în afara vânzării.
Pentru utilizatorii obişnuiţi, declinul Yahoo a avut însă un moment mult mai personal.
Pe 17 iulie 2018, Yahoo Messenger a fost închis.
Nu era doar dispariţia unui program de chat. Pentru milioane de oameni, era dispariţia unui loc în care se întâmplaseră conversaţii, prietenii, flirturi, certuri şi nopţi întregi petrecute în faţa calculatorului.
Adresele de e-mail Yahoo au continuat să existe. Brandul nu a dispărut.
Dar acel Yahoo pe care îl ştia o generaţie dispăruse deja.
Poate că lecţia Yahoo nu este că o companie poate dispărea peste noapte. Este exact invers.
Yahoo a avut nevoie de ani pentru a ajunge în vârf şi de încă mulţi ani pentru a pierde teren. În tot acest timp, internetul s-a schimbat de mai multe ori, iar compania nu a reuşit să se reinventeze suficient de rapid.
A avut utilizatori. A avut bani. A avut brandul. A avut tehnologie şi acces la una dintre cele mai mari audienţe online.
A avut chiar şi oportunitatea de a cumpăra Google.
Dar avantajele de ieri nu garantează succesul de mâine.
Pentru cei care au prins epoca Yahoo Messenger, însă, rămâne o altă poveste. Înainte ca notificările să ne urmărească peste tot, înainte de Stories şi „seen”, exista un omuleţ galben care apărea în colţul ecranului.
şi uneori era suficient să-l vezi online ca să ştii că seara abia începea.