Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Calificări, Tiberiu Dobrescu, a atras atenţia că în România există calificări în învăţământul superior cărora nu le corespunde nicio ocupaţie.
"La ora actuală, în învăţământul superior pe nivel de calificare 6, adică nivelul licenţă, există în registrul naţional al calificărilor din învăţământul superior 567 de calificări. Dacă am pune pentru fiecare cel puţin trei ocupaţii, asta ar însemna cam 1.500 de ocupaţii numai pe zona de licenţă. Dacă adăugăm şi specializările de la programele de masterat, care în registru sunt trecute undeva la 1.500 de specializări, care, la rândul lor, dacă am trece cel puţin o ocupaţie pentru fiecare calificare ar reieşi un număr de vreo 4.000 şi ceva de ocupaţii aferente numai învăţământului superior. Suntem neserioşi. La nivel european, pe zona de calificări de nivel 6, există între 80 şi 100 de calificări şi noi avem 567 înregistrate. Avem calificări în învăţământul superior cărora nu le corespunde nicio ocupaţie", a afirmat Dobrescu, la conferinţa "Educaţia RE-sursă economică".
El a atenţionat şi asupra denumirilor specializărilor.
"În zona de masterat mi-au venit spre aprobare ca şi specializare, înainte să se ducă la ARACIS, denumire de calificare de trei rânduri. Stau să mă gândesc că acel absolvent se va duce la un interviu pentru o anumită ocupaţie până să îşi prezinte calificarea cred că se termină interviul", a spus reprezentantul ANC.
El a amintit că România s-a angajat ca până în anul 2020 să aibă cel puţin 27% din populaţia în vârstă de 30 — 34 de ani cu educaţie superioară.
"La nivel european, ţările membre şi-au propus ca acest nivel să fie de 40%. La ora actuală, suntem undeva la 24% ca pondere a populaţiei care are calificare nivel 6", a arătat el.
La rândul său, Constantin Postoiu, consilier în cadrul Cabinetului premierului, a precizat că România are o rată a abandonului şcolar de 19,1%.
Referindu-se la învăţământul profesional, el a spus că anul trecut peste 55.000 de elevi urmau învăţământul profesional cu durată de trei ani şi aproximativ 10.000 — învăţământul cu durată de doi ani.
Fondatorul Platformei pentru Educaţie Competitivă, Violeta Vijulie, a susţinut că învăţământul trebuie privit din perspectiva competitivităţii economice.
"Un sistem de educaţie performant este acela ai cărui absolvenţi reuşesc să se integreze pe piaţa muncii. Este acela în care atât copilul, cât şi dascălul sunt respectaţi şi este acela în care eforturile vin din toate tipurile de organizaţii — Guvern, Parlament, şcoli, firme, ONG-uri, sindicate, patronate", a adăugat Vijulie.
Un alt fondator al Platformei pentru Educaţie Competitivă, Lavinia Savu, este de părere că orientarea profesională a copiilor depinde în mare măsură de felul în care sunt pregătiţi pentru evaluări, de felul în care şcoala îi îndrumă către liceu şi de ceea ce poate oferi liceul după absolvire.
"Mi se pare o oportunitate să îndreptăm elevii care nu ar avea şanse reale la un liceu teoretic să le deschidem dorinţa de a face o meserie bine şi de a-şi găsi un loc în societate în timpul liceului şi după. Lucrul acesta îl văd făcându-se prin evaluări constante, care să le permită poziţionarea lor într-o ierarhie şi care să îi facă să conştientizeze în ce direcţie trebuie să se îndrepte după şcoala generală şi apoi după liceu", a spus Savu.
