Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat că estimează o creştere de 4,2% pentru economia României, în acest an, comparativ cu anul trecut, cu 0,4 puncte procentuale mai puţin decât prognoza din mai, informează Mediafax.
De asemenea, BERD şi-a revizuit în jos estimarea privind evoluţia economiei României pentru anul viitor cu 0,6 puncte procentuale, până la 3,6%, conform raportului „Regional Economic Prospects in the EBRD Regions”.
„Creşterea economiei României se va tempera treptat, de la 7,3% în 2017 la 4,2% în 2018 şi 3,6% în 2019, fiind mult mai apropiată de creşterea potenţială pe termen lung a economiei. (...) Bulgaria şi România au performanţe bune, deşi semnele de supraîncălzire devin vizibile la cea din urmă”, se mai menţionează în raportul BERD.
Astfel, după o creştere de 7,3% în 2017, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană (UE), economia României încetineşte în 2018, în condiţiile în care i-a crescut PIB-ul cu 4% în prima jumătate a acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, conform BERD.
„Consumul privat a avut cea mai mare contribuţie la creşterea economică, determinat de încordarea de pe piaţa forţei de muncă şi de politica fiscală slăbită. De asemenea, investiţiile au crescut, datorită unei absorbţii mai ridicate a fondurilor UE. Semnele de supraîncălzire au apărut sub forma unui deficit comercial în creştere, împingând deficitul de cont curent la 3,4% din PIB la sfârşitul anului 2017, şi a unei inflaţii la maximul ultimilor cinci ani, cu un vârf de 5,4% în iunie 2018”, se subliniază în raportul BERD.
De asemenea, economiştii BERD menţionează că stimulul fiscal a împins deficitul bugetar la 2,9% din PIB în 2017, urmat de un deficit în creştere înregistrat până în prezent în acest an.
În plus, reducerea estimării de creştere a PIB-ului României pentru acest an şi anul viitor a fost cauzată de reducerea impactului politicii de stimulente şi de politica monetară mai strictă, deşi economia continuă să fie susţinută de investiţiile provenite din fondurile UE şi de consumul determinat de lipsa forţei de muncă, potrivit raportului BERD.
„Riscurile de reducere a perspectivelor de creştere includ înrăutăţirea în continuare a deficitului de forţă de muncă, incertitudinea politică internă şi a reformelor, precum şi schimbarea sentimentului investitorilor globali faţă de pieţele emergente”, se mai scrie în raportul BERD.
