Blocaj economic generat de ANAF: Noile reguli pentru rambursarea TVA penalizează pe nedrept firmele corecte

Activitatea a numeroase companii de bună-credinţă este grav afectată de un nou set de reguli impus de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Prin introducerea Ordinului 1123/21.09.2026, administraţia fiscală a modificat radical criteriile de risc pentru soluţionarea deconturilor cu sume negative de TVA, o decizie care, în practică, blochează în mod nedrept rambursările pentru contribuabilii oneşti. Această situaţie alarmantă a determinat Camera Consultanţilor Fiscali (CCF) să înainteze o adresă oficială către Ministerul Finanţelor şi ANAF, atrăgând atenţia că noile filtre lovesc direct în economia reală, ratându-şi complet scopul de a combate frauda. Unul dintre cele mai controversate criterii penalizează firmele dacă au acţionari sau administratori care figurează într-o bază de date specială a ANAF privind riscul de rambursare necuvenită. Problema majoră este că această bază de date nu este publică, iar criteriul se aplică orbeşte, fără un prag minim, astfel încât o companie poate fi blocată chiar şi din cauza unui asociat cu o deţinere infimă, de 1%, care nu are nicio putere reală de decizie.

Dincolo de lipsa de transparenţă, noile reglementări pun un semn de egalitate între investiţii şi frauda fiscală. Regula care vizează „creşterea semnificativă a sumei solicitate la rambursare” transformă orice achiziţie majoră, cum ar fi utilaje în valoare de 2 milioane de lei, într-un factor de risc automat. Saltul matematic al deducerilor face ca prima solicitare de rambursare a unui investitor să pară o anomalie în sistem, declanşând inspecţii inutile. Mai mult, firmele sunt acum sancţionate pentru faptele furnizorilor lor.

Contribuabilul ajunge să fie tras la răspundere dacă partenerul de afaceri nu şi-a depus declaraţiile, are restanţe sau prezintă neconcordanţe în sistemul e-Factura. Aceste abateri sunt protejate de secretul fiscal, fiind imposibil de verificat de către un client de bună-credinţă. Situaţia devine absurdă prin faptul că evaluarea furnizorului se face la data analizei inspectorilor, nu la momentul tranzacţiei. Astfel, o factură perfect legală la momentul emiterii este invalidată retroactiv. CCF aminteşte autorităţilor că această practică a răspunderii pentru fapta altuia a fost condamnată ferm de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi eliminată din legislaţia naţională încă din 2017.

Consecinţele acestui ordin administrativ riscă să declanşeze o reacţie în lanţ la nivel macroeconomic. Dan Manolescu, preşedintele CCF, avertizează că aplicarea extensivă a acestui mecanism produce un prejudiciu bugetar mult mai mare decât riscul pe care pretinde că îl previne. Lipsa de lichidităţi duce direct la amânarea investiţiilor şi scăderea profitului, transformându-se într-un blocaj în care firmele nu îşi mai pot plăti furnizorii şi nici taxele curente.

Lipsa de viziune a decidenţilor este subliniată şi de Doru Dudaş, preşedintele Comitetului fiscal al CCF, care a denunţat absenţa oricărei argumentări logice, juridice sau economice în referatul de fundamentare al ordinului pentru cei 24 de noi indicatori de risc fiscal. Consultanţii fiscali solicită imperativ o abordare bazată pe digitalizare inteligentă, care să lovească ţintit evaziunea fiscală, respectând totodată principiile fundamentale ale sancţionării faptei proprii şi garantării unui mediu de afaceri predictibil. (sursa stiripesurse.ro)