România va depune la toamnă, la Comisia Europeană, cea de-a doua cerere de plată pe PNRR, care include țintele și jaloanele cu termen de finalizare trimestrele 1 și 2 din acest an, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cererea de plată are în total 51 de ținte și jaloane iar conform Regulamentului CE, procedura de plată presupune parcurgerea următoarelor etape: avizarea interservicii ale CE pentru emiterea avizului pozitiv preliminar, transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN și aprobarea plății în Consiliul Uniunii Europene - ECOFIN.
Marți a avut loc, la Guvern, întâlnirea săptămânală a Comitetului interministerial PNRR, organism responsabil cu examinarea progresului în implementarea investițiilor și reformelor, a cărui coordonare este asigurată de prim-ministru (președinte), împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (vicepreședinte).
În cadrul întâlnirii la care au participat ministrul Marcel Boloș și secretarul de stat Carmen Moraru, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat celor 16 ministere cu rol în îndeplinirea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR o analiză care să permită identificarea și soluționarea, la timp, a oricăror eventuale deficiențe în îndeplinirea parcursului asumat până la sfârșitul lunii septembrie.
Conform cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, MIPE îndeplinește rolul de coordonator național și punct unic de contact în relația cu CE, responsabil cu monitorizarea și punerea în aplicare a PNRR.
"Pentru sfârșitul trimestrului 3 al acestui an, ministerele de linie au de îndeplinit 24 de ținte și jaloane și obiectivul nostru comun, la nivel de Guvern, este să ne asigurăm că România își îndeplinește toate angajamentele asumate prin PNRR. Până în acest moment, toate jaloanele au fost îndeplinite în calendarul asumat, atât cele cu termen sfârșitul anului 2021, cât și cele cu termen de finalizare 31 martie și 30 iunie 2022 și vreau să le mulțumesc colegilor mei din Guvern pentru acest efort. După cum știți, ieri am demonstrat că platforma informatică PNRR asigură transparența în ceea ce privește beneficiarii reali ai finanțărilor. Până la data efectuării primei plăți, CE poate solicita clarificări și suntem gata să le răspundem la fel de prompt ca până acum. Este un proces în derulare cu mecanisme în premieră pentru România, dar rezultatele arată că le putem gestiona eficient. Cererea de plată nr. 1 își va urma parcursul procedural și ne pregătim pentru a doua, în această toamnă", a precizat ministrul Marcel Boloș.
Potrivit MIPE, România este printre primele 10 state care au depus cererea de plată nr. 1 la Comisia Europeană, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o construcție complexă, cu peste 500 de jaloane și ținte, față de 10-20, cât și-au stabilit alte state membre.
Din cele 25 de state care au depus Planuri de Redresare și reziliență, doar 13 state membre, printre care și România, au aprobate metodologiile de validare a îndeplinirii jaloanelor, respectiv aranjamentele operaționale.
La data de 31 mai 2022, România a transmis Comisiei Europene prima cerere de plată aferentă implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 2.994.815.908 euro, din care 2.037.146.414 euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil, iar 907.669.494 euro sprijin sub formă de împrumut. Aceasta include 21 de jaloane și ținte, care au avut termen de realizare trimestrul IV 2021. (sursa Agerpres)
