Este clar: românul nu vrea nici în ruptul capului să se cizeleze. Poţi să-i vorbeşti zilnic, ore în şir, despre civilizaţie, educaţie, bun simţ, spirit civic... căci el face tot ce-l taie capul, fără a ţine cont de cei din jur, fără a-i păsa de natură, de sănătate, de bunul mers al lucrurilor, în general. În mini-vacanţa de 1 Mai şi Paşte românul a ţinut morţiş să-şi dea în petic, în ciuda apelurilor disperate ale ONG-urilor, în ciuda campaniilor de sensibilizare sau a ameninţării că va fi amendat dacă încalcă legea. Această mini-vacanţă a fost un prilej nemaipomenit pentru a vedea dacă noi, ca naţie, am făcut vreun pas înainte, dacă am stagnat ori am regresat. Nu ştiu câţi dintre noi ne dorim cu adevărat să ne cizelăm, să evoluăm, dar cert este că în acest sens cei mai mulţi dintre cetăţenii acestei ţări nu fac niciun efort. Dovadă a fost chiar mizeria lăsată în urmă de cei mai mulţi dintre oameni, după câteva zile de ieşiri în lanţ la iarbă verde, plajă sau doar la o simplă plimbare prin oraş.
Poate că nu sunt atât de multe coşuri de gunoi amplasate în locurile publice, nu găseşti câte unul la fiecare pas pe care îl faci, dar nici nu poţi spune că lipsesc cu desăvârşire, aşa că nimeni nu are niciun fel de scuză pentru că a aruncat, la voia întâmplării, ambalaje ori PET-uri, pentru că a sufocat spaţiile verzi cu adevărate mormane de gunoaie, după ce s-a îmbuibat bine cu mici şi alcool. Ne place să trăim bine, apreciem cetăţenii ţărilor civilizate pentru bunul simţ şi educaţia de care dau dovadă la fiecare pas, ne place să admirăm curăţenia, ordinea şi disciplina din oraşele europene, ne gândim că am vrea şi noi să locuim acolo, dar pentru ţara noastră, în schimb, oraşul nostru sau pentru noi nu facem nimic. Ne place atât de mult să ne plângem de milă, să dăm vina pentru politicieni (nu că aceştia au făcut vreo mare brânză pentru ţara asta), pe autorităţi, dar rezolvarea multora dintre problemele din viaţa de zi cu zi ţine chiar de noi.
Suntem departe de civilizaţie, putem constata acest fapt fără vreo cercetare amănunţiţă, ci doar privind cu ochiul liber în jur, dar cu puţină atenţie. Pentru că de bună voie şi nesiliţi nu avem nicio şansă să progresăm, cred ca cea mai bună educaţie este aia cu „parul”. Ar trebui ca municipalitatea să pună la punct o strategie de sancţionare a populaţiei, cu ajutorul Poliţiei Locale, evident, dar una aspră de tot, care să-i taie gălăţeanului orice „elan”, să-i fie teamă să mai arunce la întâmplare chiar şi o coajă de sămânţă. E drept că în acest caz ar trebui ca şi Poliţia Locală să îşi facă treaba cum se cuvine. Dar acesta este un alt aspect pe care conducerea Primăriei va trebui să nu îl mai ignore.
