Două condiţii primordiale pentru a „trăi bine” sau aşa cred unii, ăia de ne promiteau marea cu sarea prin campaniile electorale. Şi ca să fie totul ok, iaca şi frigul ăsta care a venit prea devreme, că bunicii mei mi s-au plâns că nu le mai fierbe vinul în butoaie şi că au început deja să ardă din lemnele pregătite pentru iarnă. Ferice de ei, măcar au căldură în casă, un boţ de mămăligă şi vreo orătanie, colo, de otânjit. La oraş am ajuns să ne amintim de zicala aia de pe vremuri: „afară frig, în casă frig, deschid fereastra larg şi strig...”. Ce să mai strig nu mai ştiu că am strigat cu toţii în stradă şi cam degeaba, nu aude nimeni nimic. Am putea cere administraţiei să dea drumul la căldură, numai că mai tot omul, când se uită la ce-i mai rămâne din mizeria aia de salariu sau de pensie, mai pune o ţoală pe el, mai dă drumul la aragaz sperând că poate s-o mai îndrepta vremea. S-ar părea totuşi că mai sunt şi unele locuri ceva mai călduţe prin casele multor oameni în zilele astea, ca de exemplu frigiderul scos din priză, care, fiind izolat termic, atunci când uitând că nu mai ai nimic prin el, îi deschizi uşa şi îţi dă cu dărnicie un dram de aer ceva mai călduţ. Sunt sigur că se vor găsi voci care să mă critice, spunând că nu e dracul chiar aşa de negru pe cât se plâng oamenii, că nu moare nimeni de foame. Asta înseamnă că le-au plăcut imaginile cu mulţimea de oameni care se înghesuie cu noaptea în cap să primească ajutoarele UE, călcându-se în picioare şi care trebuie să facă dovada că au un venit sub 400 de lei. Sunt sute de mii de astfel de oameni necăjiţi pe care nu cred că nişte kile de făină, un kil de zahăr, nişte paste şi biscuiţi îi vor scoate din foame. În schimb, ne duc cu paşi repezi în ochii celor din UE către un loc printre ţările Lumii a Treia. Putem totuşi să ne bucurăm atunci când îl auzim pe fostul ministru de finanţe că actualul guvern a strâns deja cureaua prea tare şi că acum vrând-nevrând va trebui să vină cu o relaxare. Păi, promisiuni sunt, la anul se vor mări salariile cu 12%, după ce anul ăsta au fost scăzute cu 25. Ce să mai vorbim de faptul că în timp ce partidul de guvernământ a muşamalizat prin intermediul preşedintelui ”mica” eroare de aritmetică a doamnei Roberta Anastase trimiţând Legea pensiilor înapoi în Parlament, unde, cu toată împotrivirea opoziţiei, voturile vor fi numărate de aceeaşi persoană (sic!). Uite că nici pe ei nu-i ascultă nimeni. Dar se pare că nu îi afectează chiar atât pe cât vor să pară, dovadă spiritul sărbătoresc al alegerilor din cadrul organizaţiei PSD femei, alegeri unde nu am văzut nici o faţă tristă şi care au avut-o drept unic candidat pe Rovana Plumb. N-am înţeles eu între cine şi cine trebuiau să aleagă. Aşa-s eu, mai neînţelegător!
