Ideea fostului prefect Paul Florea de a înfiinţa un Penitenciar privat la Galaţi mi se pare la fel de hilară ca cea de a face un bal de caritate de Ziua Unirii, cât timp zeci de gălăţeni protestau la -20 de grade împotriva Guvernului. Iniţiativa mi s-ar fi părut lăudabilă în cu totul alt context economic şi social, deşi principalul argument adus acum este reducerea cheltuielilor la bugetul de stat prin transferarea administrăriei puşcăriei către o societate comercială. Un astfel de proiect ar eşua din start la noi, în primul rând pentru că s-ar pune accent pe obţinerea profitului, în detrimentul reeducării deţinuţilor. Nu spun că acum se face mare lucru în sensul ăsta, dar măcar există voinţă şi ceva proiecte în derulare, care îmi dau încredere că pe viitor nu vom avea doar condamnaţi dornici să se întoarcă după gratii la câteva zile după ce şi-au ispăşit pedepsele. La fel de deranjantă este şi propunerea ca deţinuţii cu dare de mână să îşi facă traiul mai uşor în puşcărie, „donând” bani către administraţia Penitenciarului. Păi aşa toţi escrocii şi proxeneţii îşi vor ispăşi pedepsele ca la pension şi atunci ce sens mai are să îi trimiţi la închisoare? În Europa există Penitenciare private, dar vorbim de cu totul alt proiect decât ce se vrea la noi. Accentul se pune pe reabilitarea deţinuţilor şi reintegrarea lor în societate după eliberare, iar finanţarea Penitenciarelor depinde exclusiv de procentul de reinserţie în comunitate a persoanelor certate cu legea. În lipsa unui astfel de obiectiv, nu facem altceva decât să favorizăm anumite categorii de infractori şi să încurajăm comiterea de noi infracţiuni. Un exemplu demn de consemnat este Serviciul de Probaţiune de la Galaţi, care se laudă cu un procent de aproape 100% când vine vorba de reabilitarea persoanelor eliberate din închisoare, dar şi în ceea ce priveşte asistenţa acordată victimelor unor infracţiuni cu violenţă. Aceşti oameni sunt însă instruiţi periodic şi sunt extrem de dedicaţi muncii pe care o fac, ceea ce nu aş putea spune că s-ar întâmpla dacă serviciul ar fi transferat la privat. Iniţiativa privată este bună şi eu am apreciat-o întotdeauna, dar cred că există şi limite, peste care deocamdată nu putem trece pentru că nu am avea decât de suferit ca societate. Paul Florea, fostul prefect, este un om pe care am ajuns să îl apreciez datorită iniţiativele sale, deşi de multe ori recunosc faptul că m-a făcut să zâmbesc prin poziţiile pe care le-a adoptat în probleme ce ţin de administraţia locală şi nu numai. Un Penitenciar privat la Galaţi cred însă că este o idee neinspirată, cel puţin la acest moment, şi dacă s-ar pune în practică, nu ar face altceva decât să dea şi mai multă apă la moară celor care abia aşteaptă să găsească nod în papură sistemului privat, în oricare din formele sale. Cred că acum ar trebui să punem accent pe evitarea unor abuzuri de genul celui căruia a căzut victimă deţinutul Constantin Sandu, omorât în bătăie de gardieni în Penitenciarul Galaţi în 2010. Dacă vom reuşi măcar atâta lucru, putem spune că suntem cât de cât pregătiţi pentru următorul pas. Pentru că nu poţi vorbi de reformarea sistemului penitenciar cât timp unii dintre cei care fac parte din el se comportă mai rău decât cei care sunt de cealaltă parte a gratiilor.
