Mai că-mi vine să-i compătimesc pe săracii parlamentari ai gălăţenilor. Câtă muncă şi efort vor depune ei, timp de o lună de zile, mişunând prin pieţe, cartiere, prin studiourile televiziunilor ori pe la uşile gălăţenilor, cerşind îndurare şi-un strop de milă pentru că i-au uitat, timp de aproape patru ani, tocmai pe cei ce i-au făcut ditamai demnitarii şi au investit încredere în ei. Trebuie să fii lipsit de scrupule, fără coloană vertebrală, să n-ai pic de ruşine ori demnitate pentru a reveni la uşa ori în cartierul unor oameni unde nu ai mai călcat din toamna lui 2008. Mulţi dintre gălăţeni nu şi-au mai văzut deputaţii şi senatorii din colegiile lor de aproape patru ani de zile. Unii dintre aceştia nici măcar nu le mai ştiu numele celor ce le-au promis autostrăzi, aeroporturi, mall-uri, cinema, poduri peste Dunăre, mii de apartamente, investitori, locuri de muncă şi salarii demne de o ţară europeană. Există, însă, în anumite cartiere, şi gălăţeni fericiţi: şi-au zărit parlamentarii de două ori în patru ani de zile: o dată în campania din 2008 şi o dată în campania referendumului de demitere a lui Traian Băsescu. În vară, parlamentarii au fost nevoiţi şi obligaţi, de propriul interes, să-şi întoarcă faţa către popor, căci de implicarea în campania electorală pentru demiterea preşedintelui depindea şi soarta lor politică: dacă nu prestau pentru partid, nu puteau pretinde un loc pe listele dedicate zilei de 9 decembrie. Astfel că unii dintre deputaţii gălăţeni s-au înarmat cu tupeu şi au colindat cartierele pentru a îndemna oamenii să iasă la vot, aceiaşi alegători pe care i-au ignorat mai bine de trei ani de zile.
Sper ca gălăţenii să se trezească în ultimul ceas, să sancţioneze bătaia de joc, demagogia, nepăsarea şi nesimţirea parlamentarilor. Şi sper ca, începând cu această campanie electorală, oamenii de rând să nu mai permită să fie umiliţi, acceptând pomeni electorale. Căci sarmaua, micul, berea, bricheta, brelocul ori tot soiul de alte obiecte nu le vor aduce bunăstare ori o viaţă roz. Sper ca gălăţenii să înveţe, începând din această toamnă (căci încă nu este prea târziu), să se facă respectaţi.
În urmă cu ceva zile, un senator, pe care îl apreciez foarte mult, îmi spunea că mai degrabă se bate pentru ca oamenii să nu se bucure la sarmaua sa, condamnând modul acesta de a face campanie electorală. Mi-ar plăcea să văd că şi ceilalţi parlamentari ai gălăţenilor afişează, cu sinceritate, o asemenea atitudine şi nu profită de sărăcia în care se zbat zeci de mii de oameni.
Această schimbare din partea politicienilor, cel mai probabil, nu va veni din proprie iniţiativă, mai ales că nu au frică de nimeni şi nimic, iar puterea reprezintă „divinitatea” pentru ei. Cineva îmi povestea cum politrucii dau bani în campania electorală, ascunşi în Biblie: ”Bre, ţine minte că ai luat din Biblie, iar dacă nu votezi cu cine ai spus, te vede Cel de Sus”. Culmea este că, se pare, metoda dă şi roade. Aşa că, gălăţeni, ţineţi minte: nu vă lăsaţi călcaţi, încă o dată, în picioare. Stima de sine miroase al naibii de bine!
