„Împrumută o carte-vie! Un deţinut sau un fost deţinut, 30 de minute, şi îţi va spune istoria lui“. Cam aşa a decurs una dintre cele mai inedite acţiuni organizate de Penitenciarull de Maximă Siguranţă Galaţi. Poveşti din penitenciar, regrete pentru libertatea pierdută, speranţe de viitor. Asta au împărtăşit gălăţenilor curioşi câţiva deţinuţi sau foşti deţinuţi din Penitenciarul Galaţi în cadrul unei acţiuni inedite, numită „Biblioteca vie”, acţiune organizată de Penitenciar în parcul Eminescu din Galaţi. Deţinuţii sau foştii deţinuţi au fost de fapt „cărţile” împrumutate de gălăţenii curioşi. ,
„Este un proiect special şi inedit. Prima oară Penitenciarul iese în afară cu cărţi, cu cărţi vii. Sunt cărţi vii care vorbesc despre experienţa din detenţie, dacă vorbim despre deţinuţi sau foşti deţinuţi, sau despre cea profesională, dacă vorbim de cadre”, a spus Geanina Crăciun, director Dezvoltare-educare la Penitenciarul Galaţi. Şase deţinuţi din regimul deschis, patru foşti deţinuţi şi 11 cadre au participat la această acţiune, care a avut reguli stricte. A funcţionat ca o bibliotecă obişnuită, la care oamenii vin, împrumută cărţi şi le returnează, cu precizarea că aceste cărţi sunt oameni pe care cititorii îi pot întreba tot ce doresc. Fiecare „carte/deţinut” sau „carte /fost deţinut“ avea o fişa că o carte obişnuită, fişă care era consultată de cititor pentru a alege „cartea“ dorită. Deţinuţii sau foştii deţinuţi au multe de spus despre viaţa de după gratii. „Acum îmi pare rău de tot ce s-a întâmplat . Am fost condamnat la şase ani pentru instigare la omor. În penitenciar este greu, sunt reguli, trebuie să de adaptezi... Suntem şi mulţi. Este bine când ieşim la muncă, oriune am ieşi, deoarece aşa este mai bine, mai ieşim afară. Îi spun oricui care mă va întreba astăzi că, orice ar fi, nu se merită să ajungi după gratii”, a spus Vasile, un deţinut de 42 de ani. „Lectură” nu putea dura mai mult de 30 de minute. Unul dintre deţinuţii-carte, condamnat pentru tâlhărie, le povestea cititorului cum, dintr-o prostie, a ajuns după gratii. „Eram în stare de ebrietate în autobuz. O femeie vorbea la telefion şi când a coborât l-a scăpat. Eu nu i l-am luat efectiv, că doar văzusem că era «garda» în staţie. Nu i l-am mai dat. Şi am luat doi ani după gratii. Mai am cinci luni. A fost o mare prostie şi asta pentru că eram băut“, a spus Paul, în vârstă de 21 de ani. Unii cititori au dat sfaturi la final, bazându-se pe experienţa personală. „I-am recomandat ca seara, la culcare, să citească două pagini de carte. Indiferent ce ar fi, chiar şi poveşti... I-am dat chiar exemplul meu. I-am spus că pe timpul lui Ceauşescu am fost şi eu cu alba neagra... la vremea aia autorizată, dar considerată acum a fi în afara societăţii. I-am spus că m-am reparat, că am intrat în politică, că am citit multe cărţi şi asta m-a ajutat în viaţă. Dacă povestea lui Paul e adevărată, atunci este o victimă a acestui sistem. I-au dat prea mult, puteau să îl lase liber după câteva luni. Şi Băsescu a luat aşa un telefon şi.. ce, a păţit ceva?“, a spus Marian Popa.
