Particulele radioactive rezultate în urma testelor nucleare care au avut loc acum câteva decenii încă persistă în straturile superioare ale atmosferei, susţin rezultatele unui nou studiu.
Anterior, oamenii de ştiinţă credeau că resturile nucleare care ajung la înălţimi mari vor fi neglijabile. Cu toate acestea, noua cercetare arată că izotopii de plutoniu şi cesiu sunt încă prezenţi în concentraţii surprinzător de mari. „Mare parte din particulele radioactive sunt îndepărtate în primii câţiva ani de după explozie, însă o fracţiune tot rămâne în stratosferă pentru câteva decenii, chiar sute sau mii de ani”, a explicat coordonatorul studiului Jose Corcho Alvarado, de la Institute of Radiation Physics din cadrul Lausanne University Hospital, din Elveţia. Cu toate acestea, el a mai adăugat că nivelurile nu sunt suficient de mari astfel încât să expună un risc serios pentru sănătatea umană.
O mahmureală radioactivă
În timpul Războiului Rece, când armele nucleare erau „la modă”, s-au realizat multe teste în lume. Iniţial, exploziile aruncau materiale în aer, iar oamenii de ştiinţă au crezut că particulele radioactive vor rămâne în aer pentru o perioadă limitată de timp.
În troposferă (cel mai de jos strat din atmosferă), izotopii sunt îndepărtaţi destul de rapid, deoarece se ataşează de picăturile de ploaie sau de fulgi şi sunt atraşi de gravitaţie. Cu toate acestea, în stratosferă (stratul care se întinde de la 10, la 50 de kilometri de Pământ), oamenii de ştiinţă au descoperit că unele particule devin captive. „Concentraţiile pe care le-am măsurat noi erau cu 1.000, chiar 1.500 mai mari în stratosferă decât în troposferă”, a declarat dr. Jose Corcho Alvarado.
Chiar dacă măsurătorile au fost realizate în Elveţia, ei se aşteaptă ca rezultatele să fie aceleaşi şi în alte locuri din lume. De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit că materialul poate fi plimbat în atmosferă de evenimente naturale precum erupţiile vulcanice. De exemplu, în 2010, după ce a erupt vulcanul Eyjafjallajökull, din Islanda, nivelurile de plutoniu din stratul inferior al atmosferei au crescut.
Cercetătorii au mai explicat că efectele pe termen lung nu sunt foarte clare, nu consideră că ele ar putea fi periculoase pentru populaţie.
