Tehnologiile româneşti inventate în domeniul eficienţei energetice sunt absolut ignorate, fără nicio explicaţie, atât de Ministerul Mediului, cât şi de Administraţia Fondului pentru Mediu şi Ministerul Energiei, a declarat, într-o dezbatere pe tema programelor „Casa Verde” şi „Casa Verde Plus”, Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România.
"Suma alocată programelor 'Casa Verde' şi 'Casa Verde Plus' este mică, dacă ţinem cont că în Franţa sumele ajung la miliarde de euro. Programele 'Casa Verde' şi Casa Verde Plus' nu iau în considerare absolut deloc necesitatea ca, gradual, să schimbăm sistemele de încălzire în foc deschis. În schimb, ajungem direct la tehnologii sofisticate, foarte bune, eficiente, dar neclar de ce au fost alese, cum ar fi, de exemplu, pompele de căldură. E foarte bine că se merge pe pompe de căldură, dar momentan nu s-a lămurit cine, de ce şi pentru ce s-a ales această modalitate de încălzire pentru a fi inclusă în program. Avem tehnologii româneşti absolut ignorate, fără nicio explicaţie, atât de Ministerul Mediului, cât şi Fondul de Mediu şi Ministerul Energiei. Programul este bun şi nimeni nu contestă faptul că se reia acest program, însă modul de punere în discuţie timp de 10 zile, în perioada asta, nu este potrivit. Au mai fost situaţii când s-au pus în dezbatere publică diferite chestiuni de la Crăciun şi până după Revelion", a spus Pârvan.
Acesta a adăugat că, în cazul celor două programe, este nevoie de revizuirea Ghidului pus în dezbatere publică, în special la capitolul sistemelor de încălzire.
"Nu cred că se procedează transparent în acest mod şi cred că e nevoie de o revizuirea Ghidului, în special pe sistemele de încălzire propuse, dar şi pe creşterea alocărilor financiare. În bugetul pe anul 2015 — 2016 s-au prevăzut 700 de milioane de lei sub formă de credite administraţiilor locale pentru a trece iarna. Vom urmări câţi bani vor fi alocaţi pentru iarna anului 2016 — 2017 şi ne vom gândi dacă doar o parte din aceşti bani ar putea să fie folosiţi pentru a suplimenta bani de la un astfel de program. Nu mai vorbim despre banii de la BEI, BERD. România a făcut împrumuturi, dar nu ştim cum i-au folosit. Vom vedea câţi bani vor fi alocaţi pentru «fum», pentru iarna 2016 — 2017", a menţionat Cristian Pârvan.
La începutul lunii august, reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Polistiren Expandat din România (ROMEPS) atenţionau că lista materialelor ecologice aferentă programului 'Casa Verde', lansat recent în dezbatere publică de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), cuprinde produse de izolaţie care pot afecta sănătatea. Produsele reclamate sunt vata minerală bazaltică şi lâna.
În acest context, producătorii de polistiren expandat din România au transmis oficialităţilor o adresă prin care au solicitat „revizuirea urgentă a programului şi promovarea de soluţii cu adevărat ecologice în programul privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice”.
Ulterior, ROMEPS a anunţat că respectiva solicitare a fost aprobată de către reprezentanţii ministerului de resort şi ai AFM.
Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică, în data de 26 iulie, programele 'Casa Verde' şi 'Casa Verde Plus', dedicate celor care doresc finanţare pentru dotarea caselor cu sisteme de producere a energiei nepoluante şi izolarea lor cu materiale ecologice.
Programele se vor afla în dezbatere publică timp de 10 zile, urmând să fie lansate oficial în luna august. Astfel, pentru acest an, bugetul programului "Casa Verde'' ajunge la 138 de milioane de lei, din care 60 de milioane de lei pentru populaţie.
Conform ministrului Mediului, Cristiana Paşca Palmer, 'o persoană fizică poate primi o finanţare de 6.000 de lei pentru achiziţia unor panouri solare care să asigure apa caldă menajeră, adică 100% din costuri'.
„În cazul achiziţiei unei pompe de căldură, finanţarea ajunge la 8.000 de lei, adică 70%-80% din costurile totale", a afirmat Paşca-Palmer, la conferinţa de lansare a proiectului, eveniment organizat într-o casă eficientă energetic, respectiv casa Solaris din localitatea Voluntari.
Pentru clădirile publice se pot obţine finanţări de până la 90% din proiect, dar nu mai mult de 500.000 de lei pentru unităţile de cult şi două milioane de lei pentru instituţiile publice. Pentru primării, subvenţia este de maximum patru milioane de lei pentru oraşele cu peste 100.000 de locuitori şi scade gradual până la 500.000 de lei pentru localităţile cu mai puţin de 3.000 de locuitori.
