România şi Bulgaria au fost admise în UE, în 2007, sub un regim menit să le aducă la standardele de guvernare cerute de Europa, dar pe care acestea nu le-au atins încă. Din nefericire, aceste neajunsuri pun în pericol aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen la termenul prevăzut, scrie Financial Times. Aderarea României şi Bulgariei la Schengen era prevăzută pentru martie, dar, în decembrie, miniştrii francez şi german de Interne au rupt acest calendar, condiţionând intrarea în Schengen de îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), impus odată cu aderarea celor două ţări la UE.
MCV era menit să ducă la progrese în ceea ce priveşte justiţia, corupţia, iar în cazul Bulgariei şi crima organizată. Acum, în cel de-al cincilea an de apartenenţă la UE, Sofia şi Bucureştiul sunt departe de a-şi fi îndeplinit obiectivele, apreciază FT. Guvernul bulgar instaurat în 2009 a făcut progrese privind ameliorarea legislaţiei şi judecarea oficialilor corupţi, dar practica judiciară rămâne departe de a fi satisfăcătoare. În România, până şi voinţa de reformare pare să fi dispărut, potrivit publicaţiei britanice.
Sofia şi Bucureştiul protestează, afirmând că sunt aproape de îndeplinirea criteriilor tehnice pentru aderarea la Schengen şi că este incorect să se condiţioneze acest proces de MCV. Poate că este incorect, dar este în acelaşi timp drept, având în vedere că au intrat în UE sub un nor, iar alţi membri au dreptul să păstreze ultimul instrument pe care îl au la îndemână, comentează FT.
Cazul Franţei şi Germaniei este legitim, deşi nu este în totalitate de bună credinţă. Ambele Guverne au motive electorale, ţinând cont de faptul că alegerile regionale germane sunt iminente, iar francezii îşi vor alege preşedintele în 2012. Iar aderarea la Schengen ar apăra cetăţenii romi ai celor două noi membre de xenofobia grotescă experimentată din partea statului francez, conchide Financial Times.
