Nu mai este niciun secret că suntem o ţară îmbătrânită, cu o rată mare a deceselor, dar şi cu o natalitate în scădere. Există multe prognoze internaţionale, care consideră că România va fi printre primele ţări care vor dispărea sau că populaţia se va înjumătăţi în câteva decenii. Sunt studii peste studii care avertizează că românii sunt tot mai puţini iar acest fapt este o realitate. Chiar şi judeţele Moldovei, care altădată erau pe primele locuri la natalitate, şi-au mai pierdut din acest elan în ultimii ani.
În ultimii 20 de ani, natalitatea a scăzut dramatic. Covasna, Tulcea şi Sălajul sunt judeţe pe cale de dispariţie, judecând după numărul naşterilor.
Bucureşti se află pe primul loc în topul natalităţii. În 2010, s-au născut 21.147 de copii în Bucureşti, mai mult decât dublu faţă de judeţul Iaşi, unde s-au născut anul trecut 9.499 de copii. Pe locul III se situează Constanţa, cu 8.161 de nou-născuţi, urmată de Suceava (8.001), Bacău (7.305), Prahova (7.172), Cluj (6.839), Timiş (6.837). Judeţele cu cele mai puţine naşteri sunt Covasna, Tulcea, Sălaj, Hunedoara, unde numărul naşterilor s-au înjumătăţit.
Evoluţia natalităţii
Din nefericire, natalitatea este pe un minus accentuat în aproape toată ţara. Singura luminiţă de la capătul tunelului vine de la Bucureşti şi Ilfov. Acestea sunt singurele speranţe, singurele locuri în care natalitatea se situează pe plus în 2010, comparativ cu 1990. În schimb, în celelalte judeţe este dezastru. Natalitatea a scăzut cu valori cuprinse între 18% şi 50%. Astfel, cea mai drastică scădere, de 50%, a avut loc în judeţul Hunedoara (de la 7.358 de copii născuţi în 1990, până la 3.683 în 2010).
Iar următoarele poziţii sunt ocupate, preponderent, de judeţe din Moldova şi Oltenia. Ceea ce arată un lucru interesant: la numărul de copii născuţi în 2010 judeţele mari ocupă primele poziţii. Totuşi, la ritmul scăderii natalităţii din 1990 şi până în 2010, judeţele din Oltenia şi Moldova conduc detaşat.
Explicaţia ne-a fost furnizată de specialiştii din cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii. „Cei care au plecat în străinătate sunt, cu precădere, tinerii, cei care îşi întemeiază familii. Iar cea mai mare parte a celor care au plecat provin din zonele mai sărace ale ţării, care sunt exact acestea, Moldova şi Oltenia. Practic, cei care erau motoarele sporului natural au părăsit ţara”, au explicat specialişti din cadrul instituţiei. În plus, în judeţele mari, unde veniturile sunt peste medie, rata natalităţii a scăzut mai puţin, mai lent. Cu alte cuvinte, judeţele din Oltenia şi Moldova se „sting” cel mai rapid. Împreună cu o rată crescută a deceselor, aceste zone au cele mai mari şanse să rămână cu o populaţie tot mai scăzută.
În ultimii 20 de ani, natalitatea a scăzut dramatic. Covasna, Tulcea şi Sălajul sunt judeţe pe cale de dispariţie, judecând după numărul naşterilor.
Bucureşti se află pe primul loc în topul natalităţii. În 2010, s-au născut 21.147 de copii în Bucureşti, mai mult decât dublu faţă de judeţul Iaşi, unde s-au născut anul trecut 9.499 de copii. Pe locul III se situează Constanţa, cu 8.161 de nou-născuţi, urmată de Suceava (8.001), Bacău (7.305), Prahova (7.172), Cluj (6.839), Timiş (6.837). Judeţele cu cele mai puţine naşteri sunt Covasna, Tulcea, Sălaj, Hunedoara, unde numărul naşterilor s-au înjumătăţit.
Evoluţia natalităţii
Din nefericire, natalitatea este pe un minus accentuat în aproape toată ţara. Singura luminiţă de la capătul tunelului vine de la Bucureşti şi Ilfov. Acestea sunt singurele speranţe, singurele locuri în care natalitatea se situează pe plus în 2010, comparativ cu 1990. În schimb, în celelalte judeţe este dezastru. Natalitatea a scăzut cu valori cuprinse între 18% şi 50%. Astfel, cea mai drastică scădere, de 50%, a avut loc în judeţul Hunedoara (de la 7.358 de copii născuţi în 1990, până la 3.683 în 2010).
Iar următoarele poziţii sunt ocupate, preponderent, de judeţe din Moldova şi Oltenia. Ceea ce arată un lucru interesant: la numărul de copii născuţi în 2010 judeţele mari ocupă primele poziţii. Totuşi, la ritmul scăderii natalităţii din 1990 şi până în 2010, judeţele din Oltenia şi Moldova conduc detaşat.
Explicaţia ne-a fost furnizată de specialiştii din cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii. „Cei care au plecat în străinătate sunt, cu precădere, tinerii, cei care îşi întemeiază familii. Iar cea mai mare parte a celor care au plecat provin din zonele mai sărace ale ţării, care sunt exact acestea, Moldova şi Oltenia. Practic, cei care erau motoarele sporului natural au părăsit ţara”, au explicat specialişti din cadrul instituţiei. În plus, în judeţele mari, unde veniturile sunt peste medie, rata natalităţii a scăzut mai puţin, mai lent. Cu alte cuvinte, judeţele din Oltenia şi Moldova se „sting” cel mai rapid. Împreună cu o rată crescută a deceselor, aceste zone au cele mai mari şanse să rămână cu o populaţie tot mai scăzută.
