Studii recente arată că femeile renunţă mult mai greu la fumat, comparativ cu bărbaţii, iar acest lucru se datorează modului diferit în care creierul femeii răspunde la această substanţă. Se consideră că dependenţa este dată de numărul receptorilor de nicotină de la nivelul cerebral, iar aceştia cresc când o persoană fumează. Un studiu realizat recent de cei de la Universitatea Yale, în care au fost implicaţi 52 de bărbaţi şi 58 de femei, dintre care jumătate erau fumători arată că acest lucru se produce, dar numai în cazul bărbaţilor. Folosind un marker radioactiv care se cuplează cu un tip special de receptori de nicotină (care reprezintă principalul responsabil pentru dependenţa fizică faţă de nicotină, din creierul fiecărei persoane), cercetătorii au putut examina aceşti receptori. Fumătorii care au participat la studiu au fost nevoiţi să renunţe la fumat timp de o săptămână, pentru ca receptorii lor de nicotină să fie liberi pentru a se putea cupla cu markerul. Astfel s-a putut constata că, spre deosebire de nefumători, fumătorii de sex masculin au avut aproximativ cu 16% mai mulţi receptori de nicotină în zona creierului cunoscută drept striatum, 17% mai mulţi în cerebel şi între 13% şi 17% mai mulţi în regiunea corticală. La femei, în schimb, diferenţele între cele fumătoare şi nefumătoare au fost nesemnificative. Rezultatele sunt importante deoarece tratamentele principale pentru persoanele care doresc să renunţe la fumat presupun terapia de înlocuire a nicotinei din ţigări cu plasturi sau gumă care conţin, de asemenea, nicotină. Prin urmare, conform studiului, femeile fumătoare care vor să renunţe la acest obicei ar putea să reacţioneze mult mai bine la tratamente care nu includ nicotina. Acestea ar putea urma terapii comportamentale precum tehnici de relaxare şi exerciţii fizice. De asemenea, specialiştii cred că alte elemente ale fumatului, care nu au legătură cu nicotina, precum mirosul şi actul de a ţine în mână o ţigară, ar putea juca un rol major în menţinerea obiceiului fumatului la femei. Deşi motivul pentru care se înregistrează această diferenţa între sexe nu este cunoscut, specialiştii presupun că un rol important l-ar putea avea nivelul de progesteron. Nivelul acestor hormoni variază în funcţie de stadiul ciclului menstrual, fiind mult mai crescut după ovulaţie. Studiul a scos la iveală faptul că nivelul ridicat de progesteron a fost asociat cu un număr redus de receptori activi, sugerând că hormonul ar putea bloca indirect receptorii.
