Fumatul în timpul sarcinii duce la modificarea chimică a ADN-ului fătului, cu grave efecte durabile asupra copilului, confirmă un studiu internaţional efectuat pe circa 6.600 de femei din diferite ţări ale lumii şi copiii lor, publicat în SUA, unul dintre cele mai vaste efectuate până în prezent pe această temă, informează AFP.
Apărut în revista American Journal of Human Genetics, studiul sugerează o posibilă explicaţie pentru legătura observată între faptul că mama fumează în timpul sarcinii şi probleme de sănătate ale copilului ei. Cercetarea arată că modificările chimice ale ADN-ului fetal sunt similare cu cele observate la fumători adulţi. Totodată, oamenii de ştiinţă au identificat şi noi gene implicate în dezvoltarea copilului care sunt afectate de tutun.
"Este destul de ciudat să vedem cum aceste semnale epigenetice constatate la bebeluşii expuşi la tutun în uter activează aceleaşi gene ca cele ale unui fumător adult", afirmă Stephanie London, epidemiolog la National Institute for Environmental Health Sciences (NIEHS). "Este vorba despre o expunere la tutun prin sânge, fătul nerespirând fumul de ţigară, multe efecte fiind transmise prin placentă", adaugă ea.
Legături între tutun şi modificări chimice ale ADN-ului fătului au fost remarcate în studii de mai mică amploare, iar cercetări mai vaste, precum cel menţionat, le oferă oamenilor de ştiinţă mai multe date care le permit evidenţierea unor tendinţe.
Pe baza răspunsurilor la un chestionar, femeile însărcinate au fost considerate fumătoare "persistente" în cazul în care fumaseră zilnic pe aproape toată durata sarcinii. Acestea au reprezentat 13% din grupul analizat, în timp ce nefumătoarele au fost 62% din total. Restul de 25% au fost plasate în categoria celor care au fumat ocazional şi s-au lăsat înainte de naştere.
Pentru a analiza efectele tutunului asupra ADN-ului bebeluşilor, cercetătorii au prelevat eşantioane de sânge din cordonul ombilical după naşterea copilului. În cazul copiilor ale căror mame făceau parte din categoria "fumătoare persistente", au fost identificate 6.073 de locuri în care ADN-ul era modificat chimic prin comparaţie cu bebeluşii ale căror mame erau nefumătoare.
Circa jumătate din ADN-ul afectat de tutun este legat de gene implicate în dezvoltarea plămânilor şi a sistemului nervos, precum şi în cancere ce rezultă din fumat sau în defecte la naştere cum ar fi buza de iepure. O analiză separată a acestor date arată că multe din aceste alterări ale ADN-ului erau vizibile şi la copiii mai mari ale căror mame fumaseră în timpul sarcinii.
Următoarea etapă pentru cercetători va fi, între altele, să înţeleagă mai bine impactul acestor modificări ale ADN-ului şi cum ar putea acţiona acestea asupra dezvoltării copilului şi a bolilor.
Studiul constituie prima cercetare desfăşurată în cadrul consorţiului internaţional PACE (International Pregnancy and Childhood Epigenetics) care reuneşte mari echipe de oameni de ştiinţă în vederea studierii efectelor alcoolului, greutăţii mamei şi poluării aerului asupra fătului.
