Fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard la populaţia tânără din România, au atenţionat specialiştii în cadrul dezbaterii "Despre fumat: de la teorie la public", organizată de Societatea Română de Pneumologie.
"60-65% dintre români mor din cauza bolilor cardiovasculare. Acest procent nu s-a schimbat în ultimii 15 — 20 de ani. Media Comunităţii Europene este de 48%. Vârsta medie a românilor care fac infarct de miocard, care este principala boală care omoară din punct de vedere cardiovascular pacienţii, este 58-59 de ani la bărbaţi şi 65-67 de ani la femei. Fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard la populaţia tânără din România.
Asta însemnând că de la 20 de ani undeva la 60 de ani fumatul este de departe principalul factor de risc pentru infarctul de miocard. Avem peste 50.000 de pacienţi în registru, iar pacienţii care sunt sub 55 de ani dintre cei care fac infarct în proporţie de 80-90% sunt fumători", a declarat medicul Gabriel Tatu Chiţoiu, preşedintele Asociaţiei Române de Cardiologie.
Potrivit acestuia, fumătorii mor cu aproximativ 10 — 15 ani înaintea celor care nu fumează. "Vârsta arterelor celor care fumează este cu 10 — 15 ani mai mare decât vârsta arterelor celor care au aceeaşi vârstă biologică, dar care nu fumează", a afirmat medicul cardiolog.
La rândul său, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune Arterială, Maria Dorobanţu, a spus că de cele mai multe ori hipertensiunea arterială se asociază cu fumatul atunci când vine vorba de cauza deceselor cardiovasculare.
"Cel mai tânăr pacient pe care l-am avut cu infarct a fost de 28 de ani, dar am avut pacienţi şi de 18 ani cu infarct de miocard. Aceia erau consumatori de droguri. Hipertensiunea arterială este responsabilă cam de 62% din totalul deceselor cardiovasculare. De cele mai multe ori se asociază cu fumatul.
Am constatat în urma unor studii pe 2.000 de oameni că prevalenţa de hipertensiune este de 40% din totalul adulţilor, dar, din păcate, aceştia cumulează şi alţi factori de risc care duc la decesele cardiovasculare, adică între ei 20% sunt fumători. 1,4 milioane de hipertensivi sunt fumători, 19% diabetici, 2 milioane sunt obezi, dislipidemici în proporţie de 30%, aproape 2 milioane şi ei. Fumatul este dublu la bărbaţi", a spus medicul.
Prof. dr. Alexandru Rafila, membru al Comitetului Permanent al Biroului Regional OMS, a afirmat că la nivelul Organizaţiei mondiale există un plan de acţiune până în anul 2025 în ceea ce priveşte reducerea bolilor netransmisibile, care prevede şi o reducere a prevalenţei fumatului în regiunea europeană a OMS cu 30%.
Deputatul PSD Aurelia Cristea a afirmat că în Parlament există o iniţiativă legislativă privind fumatul, care urmează să fie pusă pe ordinea de zi, propunere semnată de peste 100 de parlamentari şi susţinută de mai multe organizaţii.
Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mihălţan, a punctat că numai o lege "corectă" privind fumatul în spaţiile publice poate să fie "o pedală" pentru a scădea numărul fumătorilor.
"Atitudinea se poate schimba prin această lege în care mulţi dintre cei care fumează încep să stopeze fumatul, au această înclinaţie din ce în ce mai mult să solicite serviciile de consiliere. Pe de altă parte, ei încep să se gândească la faptul că această situaţie este una favorabilă pentru un moment pe care l-au amânat", a spus medicul.
El consideră că o legislaţie bună în domeniu ar duce şi la o reducere a costurilor pentru sănătate.
"Unde se fumează, acele particule trenează indiferent că este geamul deschis şi se face o aerisire corespunzătoare. Singura soluţie de protecţie a populaţiei rămâne ca toate spaţiile publice să fie fără fumat. (...) Sunt câteva spitale care au spaţii de fumat alocate, dar este un vis pe care îl avem de foarte mult timp şi cred că legea ar putea corecta şi aici. În momentul în care se taxează real ţigara, scade foarte mult prevalenţa fumatului", a mai spus medicul pneumolog.
