Ghimbirul sau gingerul, denumit ştiinţific Zingiber officinale, este o plantă originară din Asia, cu tulpina neramificată ce poate ajunge până la un metru înălţime. Rădăcinile sale sunt noduroase, au culoarea albicioasă şi o textură fibroasă. Datorită gustului acestora, aromat şi iute, ghimbirul este considerat mirodenie. Rădăcinile de ghimbir au şi o serie de efecte terapeutice, fiind recomandate în cazuri de răceală, indigestie şi chiar artrită.
Rădăcina de ghimbir cuprinde 12% vitamina B6, tot atât magneziu, 9% potasiu, 6% vitamina C, 5% fosfor şi 4% zinc. O sută de grame de ghimbir cuprind 80 kcal şi 1,7 g de zaharuri. Se consumă sub formă proaspătă, uscat şi transformat în pudră, fiert, prăjit, murat, confiat, precum şi sub formă de suc obţinut prin stoarcerea ghimbirului proaspăt.
În bucătărie, ghimbirul poate fi adăugat în diverse amestecuri de legume, inclusiv în salate, ca şi condiment în supe ori peste carnea gătită la grătar sau în cuptor. Poate da o notă interesantă oricărui smoothie din banane, căpşuni sau afine. Ghimbirul poate fi marinat în oţet de mere, dacă este tăiat în felii foarte subţiri, apoi lăsat la rece circa 72 de ore.
Ghimbirul este o mirodenie extrem de folosită în bucătăria indiană. Una din pastele de bază pentru multe mâncăruri se numeşte Allam Velluli Mudda şi, potrivit bucatarieindiana.wordpress.com, este făcută din ghimbir şi usturoi. Pentru efect gastronomic maxim, cele două componente trebuie zdrobite şi amestecate proaspete.
Pentru uzul medicinal, ghimbirul este folosit, de multe ori, sub formă de ceaiuri. Acestea pot fi doar din ghimbir sau în combinaţie cu alte plante, precum măceşe, coriandru, mere, flori de hibiscus şi coji de lămâi verzi. Conform doctorulzilei.ro, consumul de ghimbir întăreşte sistemul imunitar datorită cantităţii mari de antioxidanţi, iar o ceaşcă de ceai de ghimbir băută zilnic poate reduce riscul de accident cerebral vascular datorită substanţelor active ce blochează depozitarea grăsimilor pe artere şi reduc nivelul colesterolului rău. În combinaţie cu cafeaua arabică sau ceaiul verde, ghimbirul poate ajuta în curele de slăbire.
Ghimbirul are şi proprietăţi antiinflamatorii, întrucât conţine ''gingerol'', consumul regulat ajutând pe cei afectaţi de artrită, fără efecte secundare. În acest sens, un amestec de pudră de ghimbir cu câteva picături de ricin poate fi folosit ca tratament extern, prin masarea zonei dureroase. De altfel, gingerolul, prin efectele stimulative pe care le are, recomandă ghimbirul şi ca afrodisiac.
Ceaiul de ghimbir combinat cu scorţişoară poate ameliora durerea de gât. Se pare că planta este benefică şi în procesul digestiv şi, deşi pe de o parte poate creşte pofta de mâncare, pe de alta accelerează arderile din organism. Unele surse, precum prodieta.ro, susţin că ghimbirul este eficient în prevenirea simptomelor răului de mişcare şi a răului de mare. Este eficient şi în tratamentul naturist al migrenelor.
În medicina populară se spune că ghimbirul are proprietăţi anti-cancerigene, iar un studiu efectuat de American Cancer Society a arătat că, cel puţin la animale, acesta are anumite efecte în încetinirea sau prevenirea tumorilor. Rezultate şi mai concludente au demonstrat că ghimbirul poate combate greaţa cauzată de chimioterapie.
Deşi, în general, consumul de ghimbir nu are contra-indicaţii, în cantităţi exagerate, pe termen lung, poate dăuna celor afectaţi de ulcer sau celor care au pietre la fiere.
Gingerul este folosit şi în industria parfumurilor, graţie uleiului esenţial pe care îl conţine, dar şi în cea a cosmeticelor, loţiunile de corp pe bază de ghimbir oferind supleţe şi fineţe epidermei.
Cei mai mari producători de ghimbir la scară mondială sunt, la nivelul anului 2012, India (33% din producţia globală), China (20%), Nepal (12%) şi Nigeria (7%).
