
Românii se detaşează clar pe harta europeană a inovaţiei printr-o tendinţă cel puţin surprinzătoare: adoptarea masivă a Inteligenţei Artificiale în domeniul sănătăţii. Conform celui mai recent studiu global PwC Voice of the Consumer 2026, peste jumătate dintre consumatorii din ţara noastră, mai exact 53%, au recunoscut că folosesc instrumentele bazate pe AI ca primă sursă de informare atunci când vine vorba despre afecţiuni şi wellness. Această pondere este remarcabilă, situându-se mult peste media regională de 47% şi chiar peste cea globală de 51%, transformând practic tehnologia într-un asistent medical de primă instanţă pentru mii de cetăţeni aflaţi în căutarea unor răspunsuri rapide.
Deschiderea compatrioţilor noştri către tehnologie acoperă o gamă largă de nevoi profilactice şi medicale. Peste o treime dintre respondenţi se declară dispuşi să lase algoritmii să le creeze un plan de fitness personalizat, în timp ce aproape 31% ar folosi AI pentru planificarea meselor, întocmirea listelor de cumpărături şi obţinerea de sfaturi nutriţionale. Un procent similar ar apela la inteligenţa artificială pentru a identifica probleme legate de stres sau somn, pe baza monitorizării parametrilor fiziologici, iar 29% ar folosi tehnologia chiar pentru o evaluare medicală preliminară a simptomelor pe care le resimt. Adina Vizoli, leader Health & Pharma la PwC România, explică faptul că această încredere uriaşă în inteligenţa artificială reflectă, dincolo de curiozitate, un acces tot mai puţin facil la consultaţiile medicale clasice.
În spatele acestei digitalizări stă, de fapt, o realitate economică dură. Principalul obiectiv al românilor este să trăiască o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă, reducând stresul, dar principala barieră în atingerea acestui ideal rămâne lipsa banilor. Nu mai puţin de 54% dintre cei chestionaţi au invocat veniturile insuficiente drept cel mai mare obstacol, un procent semnificativ mai mare decât media globală. Constrânşi de bugetul limitat, românii se orientează spre soluţii accesibile imediat, preferând să investească masiv în vitamine, suplimente şi alimente sănătoase, în detrimentul cheltuielilor consistente. Abonamentele la sală, echipamentele de fitness sau suportul psihologic rămân în plan secund, în timp ce controalele medicale preventive atrag atenţia şi bugetul a doar 23% dintre consumatori.
Pe lângă reticenţa de a cheltui pe servicii de prevenţie, studiul – realizat la începutul anului 2026 pe un eşantion relevant – arată că românii sunt codaşi şi la mişcare. Doar puţin peste o treime dintre conaţionali fac exerciţii fizice în mod frecvent, mult sub media globală de 58%. De asemenea, monitorizarea atentă a caloriilor sau a macronutrienţilor este rară la noi, interesul major îndreptându-se mai degrabă spre produsele destinate combaterii oboselii, precum ceaiurile calmante şi suplimentele pentru somn. Cu toate că doar 32% îşi evaluează starea de sănătate ca fiind bună sau excelentă, atenţia publicului se mută timid şi către noile tendinţe farmaceutice, unul din patru români luând în calcul utilizarea în viitor a medicamentelor inovatoare din clasa GLP-1 pentru controlul greutăţii, demonstrând dorinţa de a găsi soluţii cu un raport optim între preţ, efort şi rezultate. (sursa stiripesurse.ro)