Mazărea, una din cele mai sănătoase leguminoase, bogată în proteine de înaltă calitate, este recomandată de către nutriţionişti în diete pentru întărirea sistemului imunitar, pentru a avea mai multă energie, dar şi pentru încetinirea procesul de îmbătrânire.
Mazărea (Pisum sativum) este o plantă ierboasă, care face parte din familia leguminoaselor. Originară din Asia Mică şi Asia Centrală, a fost cultivată în antichitate de greci şi romani în sudul Europei, de unde s-a răspândit apoi pe tot continentul, în ţara noastră fiind adusă în secolul al XVII-lea. Abia în secolul al XVI-lea tehnicile de cultivare au obţinut mai multe varietăţi de mazăre, iar oamenii au început să o consume în stare proaspătă, nu doar uscată. Chinezii au fost primii care au consumat atât păstăile, cât şi boabele de mazăre.
Boabele verzi de mazăre au în compoziţia lor acid folic, vitamina A, vitamina B6, vitamina C, vitamina K, fitosteroli, fibre, luteină, calciu, fier, fosfor, magneziu, cupru, zinc şi luteină. Mazărea verde conţine nutrienţi foarte importanţi pentru menţinerea sănătăţii oaselor. E o bună sursă de vitamina K pe care organismul nostru o descompune parţial în K2, substanţa de activează osteocalcina - o importantă proteină noncolagenică din os.
Acidul folic şi vitamina B6 reprezintă un suport pentru sănătatea cardiovasculară, potrivit site-lui lataifas.ro. Numeroşi compuşi antioxidanţi şi anti-inflamatorii menţin vasele de sânge sănătoase.Vitamina K este esenţială pentru păstrarea unei abilităţi sănătoase de coagulare a sângelui. Fierul din mazăre ajută la o funcţionarea normală a celulelor din sânge. Acid folic şi vitamina B6 sunt doi nutrienţi care reduc înmagazinarea unui produs metabolic numit homocisteină, o moleculă periculoasă ce poate determina apariţia osteoporozei.
Mazărea conţine cantităţi mari de coumestrol (un polifenol), care previne apariţia cancerului la stomac. Acesta se mai găseşte în spanac, varză şi fasole. De asemenea, este o bună sursă de vitamina C, substanţa care protejează organismul de efectele dăunătoare ale radicalilor liberi. S-a dovedit că un consum ridicat de vitamina C reduce riscul de apariţie a celor mai multe forme de cancer: leucemie, limfom, pulmonar, colo-rectal, pancreatic, mamar, de prostată, ovarian etc. Vitamina C oferă cea mai eficientă protecţie antioxidantă, ajutând organismul să facă faţă cu bine poluării din mediu şi toxinelor la care suntem expuşi.
Niacina (vitamina B3) din mazăre contribuie la reducerea colesterolului LDL (rău), prin reducerea producţiei de trigliceride şi VLDL (lipo-proteine cu densitate scăzută), ceea ce duce la un nivel scăzut de trigliceride şi implicit al colesterolului LDL (rău) şi la un nivel ridicat de colesterolul HDL (bun).
Prin conţinutul scăzut de calorii (o ceaşcă de mazăre are mai puţin de 100 de calorii), este o alegere bună pentru persoanele care încearcă să slăbească. Are, de asemenea, un conţinut mic de grăsime. Fibrele din componenţa mazării ajută la reglarea tranzitului intestinal, scăpându-ne de constipaţie. Conţinutul ridicat de fibre şi de proteine încetineşte şi procesul de digerare al zaharurilor, ceea ce o recomandă persoanelor cu diabet zaharat.
Consumul de mazăre este indicat pentru prevenirea ridurilor, a bolii Alzheimer, a artritei, a bronşitei, a osteoporozei şi a candidei Acestea derivă din proprietăţile anti-inflamatorii ale boabelor de mazăre.
Luteina din mazăre protejează împotriva degenerării maculare şi a cataractei ce se instalează odată cu înaintarea în vârstă.
Mazărea conţine totuşi şi nişte substanţe dăunătoare pentru unii oameni, numite purine. Cei care suferă de tulburări renale sau gută nu ar trebui să consume mazăre verde. Purinele se pot transforma în acid uric, excesul de purine din organism, conducând inevitabil la exces de acid uric. Două dintre afecţiunile provocate de excesul de acid uric sunt guta şi calculii renali. De aceea, persoanele ce suferă de aceste boli e bine să limiteze sau să evite consumului de mazăre.
