Calităţile puternice de stimulare a sistemului imunitar, cu acţiune tonică generală, au făcut ca napul să fie recomandat pentru prevenirea a numeroase boli încă din antichitate.
Napul (Helianthus tuberosus) este o plantă erbacee perenă, nativă din câmpiile nord-americane, potrivit www.botanical.com. Pe la mijlocul anilor 1600 a devenit o legumă foarte cunoscută şi în Europa fiind folosită atât pentru consumul uman, cât şi ca hrană pentru animale. La noi creşte în zonele submontane. Planta nu este pretenţioasă, fiind rezistă şi la frig.
De la napi se utilizează în special rădăcinile îngroşate, uneori şi frunzele. Conţin peste 80% apă, sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier, vitaminele A, B1, B2, C, zinc, mangan, siliciu, aminoacizi şi albumine.
Napul poate fi copt, fiert sau umplut. Din el se coc budinci şi se prepară tocane, dar este potrivit şi pentru salate. Se păstrează în frigider maxim şapte zile, iar frunzele sale, bogate în fier, cupru şi beta-caroten se pot prepara la fel ca spanacul. Napul preparat corect este foarte gustos.
În medicina populară este recomandat pentru afecţiunile respiratorii în bronşite, tuse, angine. Siropul de nap este cunoscut drept un adevărat medicament împotriva guturaiului şi a durerilor în gât, cu acţiune expectorantă.
Napul este eficient în vindecarea afecţiunilor sistemului cardio-vascular, deoarece preparatele din flori, frunze şi tulpini ajută la curăţarea sângelui şi scad tensiunea arterială. Are mai multe proprietăţi pozitive pentru scăderea colesterolului, care, la rândul său, previne ateroscleroza.
Magneziu, conţinut într-o cantitate mare, ajută organismul să acumuleze şi să absoarbă calciu. Napii conţin chiar şi un antibiotic care încetineşte dezvoltarea unor ciuperci, inclusiv şi a celor periculoase pentru organismul uman. Napul ameliorează simptomele de astm, îmbunătăţeşte somnul şi calmează inima. Un decoct de rădăcini de napi îmbunătăţeşte somnul, are un efect laxativ, ajută celor suferinzi de astm şi bronşită.
Sărurile minerale şi uleiurile esenţiale conţinute în napi pot servi ca un complex universal care reglementează sănătatea. Această legumă rădăcinoasă vindecă rănile, are un efect diuretic, anti-inflamatorii, antiseptic şi analgezic.
Conţinutul, bogat în vitamina C, face din napi un leac excelent contra tumorilor. Napul activează funcţionarea ficatului şi secreţia bilei, care previne formarea calculilor biliari.
Napii au proprietăţi maturative, putându-se folosi pentru furuncule şi abcese. Aplicaţiile cu preparate pe bază de napi se recomandă în degerături şi pentru completarea tratamentului gutei, potrivit www.sfatmedical.ro. Proprietăţile diuretice, la care se adaugă cele de dizolvant uric, fac napii utili nu numai în cistite şi litiază urică, ci şi în gută.
Bulbii conţin o cantitate mare de fier, fapt pentru care sunt recomandaţi persoanelor cu anemie.
În cazul diabeticilor, dacă sunt consumaţi cu regularitate de persoanele bolnave, nivelul zahărului în sânge se stabilizează şi funcţionarea pancreasului se îmbunătăţeşte. Consumul de napi diminuează şi riscul apariţiei obezităţii.
