Oamenii care au făcut istorie în 2011 cu Oţelul părăsesc unul câte unul clubul gălăţean şi chiar oraşul de la Dunăre. După Costin, Sîrghi şi Giurgiu, a venit şi rândul directorului sportiv, Gabriel Vigliantti, să părăsească gruparea gălăţeană. Fostul mijlocaş al Oţelului şi-a luat rămas bun de la toţi aceia care l-au adulat, într-o conferinţă de presă organizată în ultimul moment.
„Vreau să vorbesc din suflet, nu-i nimic pregătit. Am ajuns într-un moment în care iau o pauză. Vreau să anunţ plecarea mea din Galaţi. Îmi pare rău că nu pot oferi suporterilor nicio noutate în legătură cu ceea ce se întâmplă la club, pentru că nu este nimic nou. Acesta este şi motivul pentru care îmi iau un concediu prelungit. Dacă lucrurile se vor îndrepta, mă voi întoarce. Am ajuns în situaţia din urmă cu un an. Nu avem antrenor, jucătorii au plecat şi ei. Plec în Argentina şi ca un semnal de alarmă faţă de ceea ce se întâmplă la club. Sper din suflet, pentru întreaga familie oţelară, că lucrurile se vor îndrepta. Vreau să le spun suporterilor că am petrecut 6 ani şi jumătate de vis la Galaţi. Le mulţumesc gălăţenilor pentru dragostea pe care mi-au dovedit-o. Cu bucuria aceasta în suflet plec în Argentina. Revenirea mea nu depinde de liga în care evoluează Oţelul ci de stabilitate şi de condiţii de lucru. E nevoie de un plan, de un proiect, care în momentul de faţă lipseşte. Nu mă gândesc să mă duc la alt club, pentru că Oţelul este pe viaţă în sufletul meu”, a declarat Gabriel Vigliantti.
Primarul Marius Stan a ţinut să îi ofere lui Vigli o despărţire de clasă şi i-a înmânat acestuia diploma de excelenţă a municipiului Galaţi.
Marius Stan a declarat: „Marcăm plecarea lui Vigliantti prin acordarea diplomei de excelenţă. Vigli merită această distincţie atât pentru cariera prodigioasă pe care a avut-o cât mai ales pentru calitatea sa umană. Este probabil cel mai bun jucator străin care a evoluat la Oţelul. Îmi aduc aminte când l-am văzut prima oară, în cantonamentul din Cipru desfăşurat în 2008, când a încercat o «folha seca». Mi-am dat seama că este un jucător de mare calitate. Poate se întâmplă o minune şi se eliberează clubul. Tare mult mi-aş dori ca Paraschiv, Costin şi Vigiantti să se afle în conducerea Oţelului şi să formeze o nouă mare echipă”.
Încet, dar sigur, din echipa care câştiga titlul în 2011 nu mai rămane nici un jucător. Viitorul este sumbru, dar poate că cineva acolo sus iubeşte formaţia de la Dunăre şi o va salva când nimeni nu se mai aşteaptă.
