Un audit pentru (ne)liniştea noastră

Auditul general pentru care Primăria Galaţi, la solicitarea primarului liberal Marius Stan, a plătit din bani publici 150.000 de euro este de fapt o analiză a activităţii instituţiei în anii 2009–2011, când în fruntea municipalităţii s-a aflat Dumitru Nicolae, reprezentant al PSD, în timp ce viceprimari erau Nicuşor Ciumacenco, la acea vreme social-democrat, şi liberalul Mircea Răzvan Cristea. În urma solicitărilor făcute de mass media, Primăria Galaţi a anunţat că a postat pe site-ul instituţiei o sinteză a acestei analize, unde nu se dau publicităţii lucrurile cele mai importante, şi anume persoanele din Primărie considerate responsabile pentru anumite nereguli sau deficienţe, şefii din cadrul instituţiei care au fost consideraţi slab pregătiţi în urma testărilor şi nici detalii legate de procesele cele mai importante în care Primăria a fost implicată şi le-a pierdut, fiind astfel obligată la plata unor sume importante de bani din bugetul public. Motivul invocat a fosdt acela că s-ar încălca anumite prevederi ale unor legi care nu permite publicarea datelor cu caracter personal sau legate de procese aflate încă pe rolul instanţelor.

În condiţiile în care există raporturi anuale ale Curţiii de Conturi pentru activitatea Primăriei în perioada respectivă, în care au fost constatate o serie de deficienţe, despre care nu se ştie dacă au fost îndreptate, este greu de înţeles de ce Primăria Galaţi a trebuit să dea o sumă atât de importantă de bani pentru a face o analiză care are scop preventiv, aşa cum susţinea şi primarul Marius Stan în cadrul unei conferinţe de presă. Cel mai paradoxal lucru este că această analiză nici nu poate fi considerată ca fiind un audit realizat conform standardelor internaţionale, acest lucru fiind specificat şi de consultanţi. Concret, consultanţii Pricewaterhouse Coopers România (PwC) şi avocaţii firmei sale corespondente de avocatură, D&B David şi Baias, nu au făcut decât să analizeze atribuirea unor contracte, evaluarea unui anumit număr de angajaţi, prelungirea contractelor de achiziţii publice, o  serie de litigii pe care le-a avut Primăria în acei ani. De asemenea, în vizorul consultanţilor a intrat şi activitatea societăţilor aflate în subordinea Primăriei, făcându-se doar recomandări în cazul anumitor dedficienţe constatate sau sugestii de îmbunăţire a activităţii, lucru care în mod normal ar fi putut cădea în sarcina celor care conduc acestor societăţi şi au obligaţia să se preocupe de bunul mers al activităţii.

Din punct de vedere juridic au fost analizate contractele cu entităţi private pentru prestarea serviciilor de utilitate publică de salubrizare, deszăpezire, întreţinere drumuri şi spaţii verzi, analiza unui eşantion de 10 contracte de concesiune, analiza unui eşantion de 30 de litigii în care este implicată Primăria Galaţi. Din punct de vedere economic, s-a făcut o analiză a situaţiilor financiare, respectiv a principalelor categorii de venituri şi cheltuieli din perioada 2009-2011 şi 2012, acolo unde ele au fost disponibile, eficienţa procesului de colectare a veniturilor la bugetul local, eficienţa procesului de gestionare a patrimoniului public, precum şi a închirierii sau concesionării spaţiilor publice sau private. Analiza activităţii investiţionale a vizat analiza proiectelor de investiţii finalizate de Primăria Galaţi pentru a stabili natura obiectivului de investiţii precum şi destinaţia acestuia din perspectiva legislaţiei privind TVA. În ceea ce priveşte analiza fiscală, aceasta a vizat stabilirea activităţilor pentru care este obligatorie plata TVA, analiza veniturilor obţinute în urma acestor activităţi. Analiza organizaţională a vizat componenta resursei umane pentru un număr de 21 de angajaţi cu funcţii de conducere din cadrul Primăriei şi 2 candidaţi externi, structura organizaţională şi procesele interne.

Analiza consultanţilor în ceea ce priveşte capitolul colectării taxelor şi impozitelor locale a scos la iveală faptul că, pentru proiectele de investiţii încheiate, Primăria Galaţi nu a deus nicio sumă reprezentând TVA aferentă cheltuielilor înregistrate cu proiectele de investiţii şi a capitalizat TVA în valoarea investiţiilor.

„În acest sens, Primăria Galaţi ar putea să beneficieze de recuperarea unor sume de TVA semnificative, care ar putea fi folosite pentru finanţarea unor proiecte investiţionale”, se arată în sinteza raportului făcut de consultanţi, în care nu se precizează exemple de cazuri şi nici care ar fi valoarea TVA de recuperat. În ceea ce priveşte impozitul pe teren, care este aplicat diferenţiat, în funcţia de zona din cadrul localităţii, consultanţii consideră că se poate realiza o nouă repartizare a zonelor, astfel încât încadrarea terenurilor să sufere modificări. Consultanţii consideră că o nouă repartizare a terenurilor ar putea conduce la creşterea veniturilor din impozitul pe terenuri.

Un lucru care se ştie de ani de zile şi pentru care Primăria a plătit bani ca să îl afle a fost acela că instituţia nu deţine o evidenţă clară a bunurilor patrimoniale, fapt care îngreunează activitatea de administrare a domeniului public iar pentru remedierea acestei situaţii se recomandă reinventarierea bunurilor patrimoniale din domeniul public şi privat şi actualizarea permanentă a datelor obţinute. De asemenea, un alt lucru care se ştie şi care este prevăzut în raport este faptul că nici la ora actuală Primăria Galaţi nu deţine un registru funcţional al spaţiilor verzi, consultanţii recomandând finalizarea acestui proiect, care ar fi trebuit finalizat, potrivit legii, mai demult.

Societăţile aflate în subordinea Consiliului Local s-au aflat şi ele sub lupa consultanţilor. În ceea ce priveşte analiza făcută în cazul Apaterm , PWC anunţă că deoarece contractul de concesiune cu muncipalitatea a fost prelungit doar până în anul 2011, societatea trebuie să înapoieze bunul concesionat, inclusiv investiţiile realizate, specificându-se faptul că prelungirea contractelor de utilităţi publice trebuie să fie argumentată de necesitatea amortizării investiţiilor făcute de către operator. În caz contrar, poate exista pericolul atragerii răspunderii autorităţii administrativ-teritoriale pentru reducerea sau înlăturarea presiunilor concurenţiale din partea celorlalte societăţi interesate să intre pe piaţă.

În ceea ce priveşte analiza juridică, în raportul făcut public au fost incluse doar 14 din cele din 30 de litigii ale Primăriei analizate. Pe lista litigiilor este dat ca exemplu un dosar care are ca temă constatarea dobândirii dreptului de proprietate, în cadrul căruia Municipiul Galaţi şi Consiliul Local Galaţi nu au fost reprezentate în instanţă la niciun termen de judecată, motiv pentru care Primăria este bună de plată cu 284.251 lei drept despăgubiri materiale şi 100.000 lei cu titlu de daune morale.

21 de persoane cu funcţii de conducere au fost supuse unei testări, iar rezultatele au scos la iveală faptul că 45% dintre cei evaluaţi au primit calificativul „slab”, 50% au primit calificativul "conform aşteptărilor", în timp ce doar de 5% au primit calificativul "bine" şi niciunul nu a primit calificativul „foarte bine”. Consultanţii au mai constatat faptul că în cadrul Primăriei nu ar exista proceduri cheie pentru îndeplinirea sarcinilor în mod eficient. Consultanţii dau ca exemplu faptul că în cadrul Direcţiei de Taxe şi Impozite Locale nu există o procedură formală în vederea selectării contribuabililor persoanelor juridice în vederea efectuării unor inspecţiii fiscale şi că nu a fost folosită o procedură adecvată cu privire la schimbul unor informaţii cu anumite instituţii publice şi autorităţi locale care deţin date cu privire la bunuri mobile şi imobile ale debitorilor.

Analiza mai scoate la iveală un lucru extrem de îngrijorător, şi anume că arhivele sunt insificiente în raport cu volumul de documente administrate de Primărie, motiv pentru care mai multe compartimente nu au putut face predarea documentaţiilor care necesitau arhivarea iar procesul de arhivare electronică nu a fost demarat la nivelul Primăriei. Se recomandă demararea procesului de transpunere a arhivei fizice în mediul electronic lucru care ar putea conduce la soluţionarea mai rapidă a cererilor primite de la cetăţeni şi la scurtarea timpului de identificare a documentelor, reducerea riscului de deteriorare şi pierdere a documentelor. Analiza mai scoate la iveală faptul că în cadrul Primăriei nu există o centralizare a contractelor care să permită o accesare facilă a datelor contractuale. Consultanţii recomandă ca pentru îmbunătăţirea gestionării contractelor să se înfiinţeze şi să se întreţină un registru unic de evidenţă al acestora, precum şi integrarea lor într-o arhivă electronică. Analiza mai scoate la iveală un lucru alarmant, şi anume că primarul, viceprimarii, membrii Consiliului Local, de fapt factorii cu putere de decizie, nu au o imagine de ansamblu în ceea ce priveşte performanţele financiare şi operaţionale ale structurilor organizatorice din Primărie.