La mai bine de doi ani după apariţia ChatGPT, influenţa inteligenţei artificiale nu se mai vede doar în felul în care scriem sau în industriile care o adoptă, ci şi în modul în care vorbim zi de zi. Un studiu realizat de cercetători de la Florida State University arată că anumite cuvinte şi expresii frecvent generate de modelele conversaţionale au început să fie preluate spontan de oameni în comunicarea orală.
Echipa, formată din lingvişti, informaticieni şi matematicieni, a analizat peste 22 de milioane de cuvinte din conversaţii nescriptate, în special din podcasturi de ştiinţă şi tehnologie. Studiul, intitulat „Model Misalignment and Language Change: Traces of AI-Associated Language in Unscripted Spoken English”, este primul publicat într-o revistă de specialitate care investighează impactul direct al modelelor de limbaj asupra vorbirii naturale.
Rezultatele arată că după lansarea ChatGPT, în 2022, s-a înregistrat o creştere vizibilă a folosirii unor termeni precum „delve”, „intricate”, „surpass”, „boast”, „meticulous”, „strategically” sau „garner”. De obicei, aceştia aparţin unui registru formal sau academic, dar acum sunt tot mai prezenţi în conversaţiile colocviale. Aproape trei sferturi dintre aceste cuvinte au crescut semnificativ în frecvenţă, unele chiar şi-au dublat apariţiile. Un exemplu este „underscore”, care s-a răspândit după ce ChatGPT l-a popularizat, în timp ce sinonime precum „accentuate” nu au avut aceeaşi evoluţie.
Profesorul Tom Juzek, coordonatorul proiectului, atrage atenţia că aceste schimbări ridică întrebări importante despre influenţa modelelor de limbaj asupra oamenilor. Dacă AI nu mai este doar un instrument, ci un factor care modifică structura şi dinamica limbajului, atunci şi eventualele biasuri sau limitări ale algoritmilor pot fi transferate utilizatorilor. În alte cuvinte, nu adoptăm doar cuvinte noi, ci şi tipare de exprimare sau gândire promovate de tehnologie.
Cercetătorii compară fenomenul cu modul în care alte revoluţii tehnologice au influenţat vocabularul, însă diferenţa majoră constă în rapiditatea şi amploarea schimbării. În doar câţiva ani, cuvinte considerate de nişă au devenit obişnuite în vorbirea de zi cu zi, un ritm rar întâlnit în evoluţia limbii.
Rezultatele studiului vor fi prezentate la Conferinţa privind AI, Etică şi Societate (AIES), programată în octombrie, şi se adaugă altor cercetări ale aceleiaşi echipe care arătau că AI a schimbat deja stilul scrierii ştiinţifice. Întrebarea esenţială rămâne dacă modelele conversaţionale doar accelerează tendinţe lingvistice preexistente sau creează altele complet noi.
Indiferent de răspuns, cercetătorii subliniază că monitorizarea acestui fenomen este crucială. Limbajul defineşte nu doar comunicarea, ci şi identitatea culturală şi socială. Într-o lume în care milioane de oameni folosesc zilnic chatboţi precum ChatGPT, influenţa acestora asupra felului în care vorbim nu mai poate fi considerată un simplu detaliu tehnic, ci o chestiune cu impact global.
Concluzia studiului este că ChatGPT şi alte modele similare nu doar ne sprijină în redactare şi informare, ci transformă chiar modul în care ne exprimăm. Dacă această schimbare va fi benefică sau problematică depinde de modul în care vom reuşi să gestionăm relaţia dintre oameni şi inteligenţa artificială.
