De ce a devenit RAM-ul „aur”: AI-ul scumpeşte memoria, producătorii câştigă, consumatorii plătesc

Dacă ai încercat recent să faci un upgrade la PC sau să construieşti un sistem nou, probabil ai simţit pe pielea ta adevăratul „şoc al memoriei RAM”. Kiturile care, nu demult, păreau rezonabile au ajuns să coste cât o placă video respectabilă dintr-o generaţie mai veche. Frustrarea e firească: RAM-ul nu este un moft sau un upgrade opţional, ci una dintre piesele esenţiale ale oricărui sistem modern. Când memoria se scumpeşte, pragul de intrare pentru un PC echilibrat urcă automat.
Ironia este că, în timp ce pasionaţii de hardware se lovesc de rafturi goale şi preţuri greu de justificat, marii producători de memorie trec printr-o perioadă excelentă. Pentru Samsung Electronics, SK hynix şi Micron, scumpirea DRAM-ului şi explozia cererii din zona AI au devenit motorul unor profituri record şi al unor perspective extrem de optimiste. Nu este doar o poveste despre speculă, ci despre un cumul de factori: cerere uriaşă, capacitate de producţie redirecţionată spre produse mai profitabile şi investiţii masive în infrastructura AI, la o scară pe care piaţa de memorie pentru consumatori nu a mai văzut-o.
Efectele nu se limitează la magazinele de componente. Dacă tensiunea din lanţul de aprovizionare continuă, scumpirile vor deveni tot mai vizibile şi în preţurile laptopurilor, smartphone-urilor sau altor dispozitive dependente de memorie. Poate nu imediat şi nu uniform, dar direcţia este suficient de clară încât 2026 să se anunţe un an incomod pentru oricine spera la hardware „la preţ normal”.
Un exemplu grăitor arată cât de abruptă este schimbarea: un kit de 32 GB DDR5-6000, care în august 2025 se găsea la aproximativ 80 de dolari, a ajuns la început de 2026 în jurul valorii de 340 de dolari. O asemenea creştere nu poate fi explicată prin sezonalitate sau fluctuaţii obişnuite. Este semnul unei presiuni simultane pe cerere şi ofertă.
Primul mare factor este competiţia directă cu industria AI pentru DRAM. Centrele de date care antrenează şi rulează modele mari nu consumă doar plăci grafice şi acceleratoare, ci şi cantităţi enorme de memorie. Când jucători mari blochează volume uriaşe, restul pieţei trebuie să se descurce cu mai puţin. Rezultatul este previzibil: preţuri mai mari şi disponibilitate mai mică în retail.
Al doilea factor este explozia HBM (high-bandwidth memory), memoria folosită pe acceleratoarele AI din centrele de date. HBM este mult mai profitabilă pentru producători, dar şi mult mai „costisitoare” din punct de vedere al capacităţii de producţie. Procesele sunt mai complexe, iar fiecare unitate de HBM consumă resurse care altfel ar fi mers către DDR5 clasic. Când fabricile se orientează spre HBM, oferta de memorie pentru PC-uri şi servere obişnuite scade disproporţionat.
Din această combinaţie apare reţeta perfectă pentru preţuri „în stratosferă”: cerere în creştere rapidă, ofertă restrânsă şi prioritizarea segmentelor cu marje mai bune. La toate acestea se adaugă efecte secundare precum cumpărăturile de panică şi revânzarea oportunistă, care pot amplifica temporar lipsurile şi pot accentua percepţia de criză.
Într-o astfel de piaţă, producătorii de memorie sunt printre marii câştigători. Samsung, de exemplu, a estimat pentru trimestrul 4 din 2025 un profit operaţional de aproape trei ori mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2024, semn al unei reveniri puternice după anii afectaţi de supraproducţie şi preţuri scăzute. Chiar dacă este un conglomerat, rezultatele sale au fost istoric strâns legate de ciclurile DRAM şi NAND, iar contextul actual îi este clar favorabil.
Pentru companiile mai concentrate pe memorie, efectul este şi mai vizibil. SK hynix a raportat cea mai bună performanţă trimestrială din istoria sa, cu marje operaţionale în creştere accentuată, impulsionate de cererea din zona AI şi de produsele destinate centrelor de date. Micron, la rândul său, a vorbit despre profituri nete şi fluxuri de numerar record, cu vânzări puternice pe segmentele DRAM, NAND şi HBM, chiar dacă prezenţa sa în zona de consum direct a devenit mai selectivă.
Pentru utilizatori, întrebarea rămâne inevitabilă: când vor scădea preţurile? Unele estimări sugerează că media preţurilor DRAM ar putea continua să crească pe parcursul lui 2026, dacă cererea AI rămâne agresivă şi producţia nu se relaxează. Există şi proiecţii care indică faptul că piaţa HBM ar putea ajunge, în câţiva ani, la dimensiuni comparabile cu segmente întregi ale memoriei tradiţionale, menţinând presiunea asupra capacităţii de producţie.
Totuşi, industria memoriei este notoriu ciclică. Dacă boom-ul AI încetineşte sau dacă anumite investiţii se dovedesc supraevaluate, piaţa se poate întoarce rapid în cealaltă extremă: supraproducţie, cerere insuficientă şi preţuri în scădere. Istoricul recent arată cât de repede se poate schimba direcţia.
Dacă îţi construieşti un PC în 2026, tratează RAM-ul ca pe un punct critic al bugetului. Nu te baza orbeşte pe ideea că „scade luna viitoare” dacă ai nevoie reală acum, dar nici nu plăti premium pentru diferenţe minore de frecvenţă sau latenţă într-o piaţă deja supraîncălzită. Defineşte o configuraţie minimă realistă, urmăreşte fluctuaţiile şi ia în calcul soluţii pragmatice: platforme care încă folosesc DDR4, upgrade-uri treptate sau chiar amânarea achiziţiei dacă nu ai un blocaj clar de performanţă.
În esenţă, 2026 se conturează ca un an în care RAM-ul nu mai este componenta banală şi ieftină dintr-un build, ci una dintre piesele care îţi poate schimba complet planul de upgrade. Până când cererea AI se stabilizează sau producţia prinde din urmă nevoia, producătorii de memorie vor rămâne marii câştigători ai momentului.