Meta închide messenger.com şi integrează complet Messenger în Facebook

Meta pregăteşte o schimbare care va nemulţumi numeroşi utilizatori: site-ul separat pentru Messenger, messenger.com, va fi închis din aprilie 2026. Informaţia a fost confirmată oficial printr-o pagină de ajutor, iar mesajul este clar: pentru a folosi Messenger pe web, utilizatorii vor trebui să intre pe Facebook şi să acceseze secţiunea de mesaje. Practic, compania renunţă la încă o componentă independentă a serviciului şi continuă integrarea completă a Messenger în platforma principală Facebook.
Decizia nu este surprinzătoare pentru cei care au urmărit schimbările recente. Meta a renunţat anterior la aplicaţiile desktop Messenger pentru Windows şi Mac, direcţionând utilizatorii către Facebook pentru a-şi continua conversaţiile. Acum, aceeaşi soartă o are şi versiunea web separată. Din punct de vedere operaţional, mutarea poate părea logică pentru companie, însă pentru utilizatori înseamnă mai puţină flexibilitate şi, în unele situaţii, o experienţă mai puţin confortabilă.
Din aprilie 2026, messenger.com nu va mai funcţiona ca site de sine stătător. Utilizatorii vor fi redirecţionaţi automat către facebook.com/messages pentru a continua conversaţiile pe computer. Mesageria va rămâne disponibilă pe web, dar exclusiv în interiorul Facebook. Pentru cei care preferau să folosească Messenger fără a naviga în reţeaua socială, schimbarea este semnificativă.
Meta a clarificat şi situaţia celor care utilizează Messenger fără un cont activ de Facebook. În cazul acestora, varianta web va dispărea complet, iar conversaţiile vor putea fi accesate doar prin aplicaţia mobilă Messenger. Pentru mulţi din această categorie, tocmai independenţa faţă de interfaţa Facebook reprezenta principalul avantaj al platformei. Odată cu închiderea messenger.com, această separare devine mult mai limitată.
Compania menţionează că istoricul conversaţiilor poate fi restaurat pe orice dispozitiv folosind PIN-ul creat la configurarea backup-ului în Messenger. Dacă PIN-ul a fost uitat, acesta poate fi resetat. Deşi informaţia este utilă pentru cei îngrijoraţi că ar putea pierde accesul la mesaje, ea rezolvă doar problema datelor, nu şi nemulţumirea legată de dispariţia unui canal separat de utilizare.
Schimbarea a fost observată iniţial de Alessandro Paluzzi, iar Meta a început deja să notifice utilizatorii prin mesaje pop-up în site-ul Messenger şi în aplicaţie. Tranziţia este aşadar în desfăşurare, iar compania încearcă să pregătească publicul înainte de termenul-limită din aprilie. Cu toate acestea, reacţiile negative nu au întârziat să apară, mai ales pe reţelele sociale.
Mulţi utilizatori susţin că nu doresc să depindă de site-ul Facebook pentru a trimite şi primi mesaje pe web. Pentru ei, messenger.com reprezenta o alternativă mai simplă şi mai puţin aglomerată decât interfaţa completă a reţelei sociale. Cei care voiau doar să răspundă la mesaje, fără feed, notificări sau alte elemente suplimentare, considerau site-ul separat o soluţie practică.
Schimbarea este şi mai frustrantă pentru utilizatorii care şi-au dezactivat conturile de Facebook, dar au continuat să folosească Messenger. De-a lungul timpului, Meta a promovat ideea că Messenger poate funcţiona ca serviciu de sine stătător, iar mulţi au adoptat acest model. Închiderea messenger.com transmite acum un mesaj diferit: pe web, Messenger nu mai este tratat ca platformă independentă, ci ca o funcţie integrată în Facebook.
Contextul amplifică nemulţumirea. Nu este o măsură izolată, ci parte dintr-un proces mai amplu de recentralizare a produselor Meta. După eliminarea aplicaţiilor desktop pentru Windows şi Mac, dispariţia site-ului dedicat confirmă tendinţa de a concentra serviciile în jurul infrastructurii Facebook. Pentru utilizatori, opţiunile separate dispar treptat.
Privită strict din perspectiva companiei, decizia are o logică economică. Menţinerea mai multor platforme implică costuri suplimentare de dezvoltare, testare, securitate şi suport. Reducerea numărului de versiuni simplifică actualizările şi scade cheltuielile. Totuşi, eficienţa internă vine cu un cost pentru utilizatori, iar reacţiile negative arată că impactul acestei schimbări este semnificativ.