România va elabora, în perioada următoare, o strategie naţională pentru reducerea pierderilor şi a risipei de alimente, în condiţiile în care, anual, pierderile sunt mai ridicate decât cele 179 de kilograme pe locuitor înregistrate la nivel european, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la Palatul Parlamentului.
"Nu avem deocamdată cifre foarte multe, dar România are o pierdere mai mare de 179 de kilograme pe cap de locuitor cât se înregistrează anual la nivel european. În perioada imediat următoare vom avea cifrele exacte de la grupul de lucru format anul trecut cu Ministerul Mediului, în care ne propunem, pe lângă indentificarea cifrelor exacte şi a unor soluţii, dar şi elaborarea unei strategii naţionale în acest sens", a spus Daniel Constantin, la lucrările Comisiei Europene pentru Agricultură a FAO.
Acesta a precizat că risipa de alimente este o problema care preocupă România, în acest sens fiind format anul trecut un grup interministerial pentru a identifica şi elimina risipa de alimente.
"Risipa de alimente este o problemă care preocupă şi România, dar şi la nivel global reprezintă o problemă pentru că o treime din ceea ce se produce se pierde şi nu ajunge la consumatorul final. În primul rând, se pierde odată când consumăm, se pierde pe raft pentru că produsele expiră, dar sunt şi pierderile tehnologice în procesul de fabricaţie. Şi aici procentul este aproximativ egal, de aceea pierderile nu sunt numai pe consum ci şi pe partea de procesare. Faptul că la nivel european fiecare locuitor are o risipă de alimente de 179 de kilograme trebuie să ne dea de gândit, dacă nu cumva politicile europene sau mondiale şi naţionale nu ar trebui să fie schimbate, nu ar trebui să fie stimulative în sensul eliminării aceste risipe consistente", a subliniat şeful MADR.
Potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), peste 1,3 miliarde de tone de alimente sunt risipite anual în lume, ceea ce reprezintă o treime din producţia de alimente la nivel mondial şi costuri de 750 de miliarde de dolari, într-o lume în care 842 de milioane de persoane se confruntă cu foametea, malnutriţia şi insecuritatea alimentară.
De asemenea, această risipă reprezintă un prejudiciu şi pentru mediu pentru că, în fiecare an, hrana produsă fără a fi consumată înghite un volum de apă echivalent cu debitul anual al fluviului Volga din Rusia şi este vinovată pentru aducerea în atmosferă a 3,3 gigatone de gaze cu efect de seră, relevă datele FAO.
România înregistrează în prezent o risipă de alimente de cinci milioane de tone, în timp ce în UE ajunge la gunoi, anual, o cantitate de aproximativ 90 de milioane de tone de alimente.
