Veniturile totale medii lunare ale românilor au reprezentat, în trimestrul IV din 2011, în termeni nominali, 2.542 lei pe gospodărie şi 884 lei pe persoană, iar cheltuielile s-au ridicat la 2.311 lei lunar pe gospodărie (804 lei pe persoană), conform datelor anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.025 lei lunar pe gospodărie (704 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 517 lei lunar pe gospodărie (180 lei pe persoană).
Potrivit INS, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 47,6% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I, 48,6% în trimestrul II, 50% în trimestrul III şi 48,4% în trimestrul IV 2011.
De asemenea, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit veniturile din prestaţii sociale (22,5%), veniturile din agricultură (3,1%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,3%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,6%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (20,3%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (18,6%).
Statistica precizează că s-au înregistrat, în funcţie de mediul de rezidenţă, diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor.
În trimestrul IV din 2011, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 16,5% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 6,5% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.
Potrivit INS, în urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 62,9% din salarii, de 22,6% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,5% din total, iar în rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 44,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (37,4% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 6,9% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (26,0%) şi celor din prestaţii sociale (22,4%).
Pe de altă parte, cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul IV din 2011, în medie, de 2.311 lei lunar pe gospodărie (804 lei pe persoană), şi au reprezentat 90,9% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
...Iar cheltuielile, de aproape 91%
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, doar 0,4%.
Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural cu 379 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 15 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 47% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 21,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV din 2011, în medie, 40,9% din consumul gospodăriilor, respectiv 42% în trimestrul I, 43,3% în trimestrul II şi 40,8% în trimestrul III.
O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul IVdin 2011 aceasta a reprezentat 20,3% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (16,3%), iar la polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,6%) şi cele pentru educaţie (0,7%).
Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.025 lei lunar pe gospodărie (704 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 517 lei lunar pe gospodărie (180 lei pe persoană).
Potrivit INS, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 47,6% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I, 48,6% în trimestrul II, 50% în trimestrul III şi 48,4% în trimestrul IV 2011.
De asemenea, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit veniturile din prestaţii sociale (22,5%), veniturile din agricultură (3,1%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,3%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,6%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (20,3%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (18,6%).
Statistica precizează că s-au înregistrat, în funcţie de mediul de rezidenţă, diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor.
În trimestrul IV din 2011, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 16,5% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 6,5% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.
Potrivit INS, în urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 62,9% din salarii, de 22,6% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,5% din total, iar în rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 44,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (37,4% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 6,9% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (26,0%) şi celor din prestaţii sociale (22,4%).
Pe de altă parte, cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul IV din 2011, în medie, de 2.311 lei lunar pe gospodărie (804 lei pe persoană), şi au reprezentat 90,9% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
...Iar cheltuielile, de aproape 91%
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, doar 0,4%.
Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural cu 379 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 15 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 47% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 21,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV din 2011, în medie, 40,9% din consumul gospodăriilor, respectiv 42% în trimestrul I, 43,3% în trimestrul II şi 40,8% în trimestrul III.
O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul IVdin 2011 aceasta a reprezentat 20,3% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (16,3%), iar la polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,6%) şi cele pentru educaţie (0,7%).
