După justiţia prin presă şi la televizor, revine în forţă la modă şi schimbarea ori desfiinţarea, tot prin aceeaşi abordare strict mediatică, a unor instituţii. Ultimul exemplu mai recent e cel prin care ditai ministrul Sănătăţii a spus că în câteva zile va desfiinţa două instituţii. Nu necesitatea desfiinţării, sau nu, a respectivelor instituţii o discut, ci modul bizar în care se anunţă închiderea a două deconcentrate care funcţionaeză în baza unei legi, în situaţia în care legea cu pricina, legea Sănătăţii, nu e modificată şi nu există nici măcar un proiect pus în dezbatere publică. Deci e vorba de o declaraţie destul de ciudată, de vreme ce nici consilierii numitului ministru nu prea aveau habar cum se va pune în practică. Dacă trebuie sau nu desfiinţate casele de asigurări şi direcţiile de sănătate publică, nu ar fi fost mai sănătos ca declaraţia ministrului să apară măcar după ce exista pus în discuţie un proiect al modificării legii în baza cărora funcţionează ele? Şi, la fel: cum să desfiinţezi două instituţii, bune ori rele, în doar câteva zile, fără să pui ceva în loc? Că, până la urmă, cineva trebuie să încheie contractele cu medicii de familie şi cu farmaciile, spitalele să facă tot felul de campanii de imunizări, să monitorizeze epidemiologic cât de cât sistemul. Că Sănătatea e oricum vai de mama ei şi a noastră, că nemulţumirile întemeiate ale pacienţilor curg sau că serviciile oferite asiguraţilor înseamnă o continuă aşteptare, de la o coadă la alta, e adevărat. Dar în locul a ceva, bun sau rău, ar trebui lăsat sau pus altceva, să sperăm mai bun. Şi atunci, dacă cele două instituţii nu vor fi desfiinţate, de fapt, ci doar li se va schimba numele şi vor trece de la minister la vreo autoritate locală, cine garantează că totul nu se rezumă doar la o modificare de nume al instituţiei şi cam atât? Că dacă problemele celor care de nevoie interacţionează cu instituţiile propuse la desfiinţare rămân, atunci nu am făcut decât să schimbăm o pălărie, exact aceeaşi, de la unul la altul, fără a avea garanţia că acel altul e mai bun sau mai eficient pentru asigurat. Asta deoarece motivaţia desfiinţării în câteva zile a celor două instituţii e legată, cică, de creşterea calităţii serviciilor oferite asiguraţilor şi de economisirea unor salarii. Măi să fie!
