Lideri din toată lumea, precum Donald Trump în SUA, propagă discursuri ale urii prin care "diabolizează" anumite grupuri de oameni, folosind o retorică "toxică" care face lumea mai periculoasă, avertizează Amnesty International în raportul său anual citat de AFP.
"Discursurile dezbinatoare ale lui Donald Trump, Viktor Orban (Ungaria), Recep Tayyip Erdogan (Turcia), Rodrigo Duterte (Filipine)... se încrâncenează împotriva unor grupuri întregi de populaţie, pe care le desemnează ca ţapi ispăşitori şi propagă ideea potrivit căreia unele persoane sunt mai puţin 'umane' decât altele, primii vizaţi fiind refugiaţii", denunţă Amnesty International.
Organizaţia citează ca exemplu ordinul executiv antiimigraţie prin care se închid temporar frontierele SUA în faţa refugiaţilor şi cetăţenilor din şapte ţări cu populaţie majoritar musulmană, suspendat între timp, şi acordul "ilegal şi iresponsabil" încheiat între UE şi Turcia, care permite retrimiterea solicitanţilor de azil în această ţară.
În total, ONG a denumit 36 de ţări care "au încălcat dreptul internaţional, retrimiţând ilegal refugiaţi în ţări în care drepturile lor erau ameninţate".
Aceste discursuri ale respingerii şi urii au efecte directe asupra drepturilor şi libertăţilor, arată Amnesty: "Unele guverne au făcut să fie votate legi care restrâng dreptul la azil, libertatea de expresie, care legitimează supravegherea în masă şi dau forţelor de ordine puteri nelimitate".
Departe de a fi apanajul unor lideri extremişti, aceste opinii care stigmatizează au fost susţinute "uneori în mod voalat, alteori în mod deschis" de "partide aşa-zis centriste", subliniază Johm Dalhuisen, director al Amnesty International pentru Europa.
"Discursuri dezumanizante sunt acelea în care premierul ungar îi califică pe imigranţi drept 'otravă', când Geert Wilders (deputat olandez de extremă-dreaptă) vorbeşte despre 'gunoiul marocan', când premierul olandez scrie o scrisoare deschisă, invitându-i pe migranţi să se comporte în mod 'normal' sau să se întoarcă acasă", a exemplificat Dalhuisen.
Străinii şi musulmanii, "ţinte principale ale demagogiei europene", sunt "prezentaţi ca o ameninţare la adresa securităţii şi a identităţii naţionale, ca oameni care fură locurile de muncă şi ca persoane care abuzează de sistemul de securitate socială", insistă el.
În Franţa, acest ONG cu sediul la Londra care şi-a prezentat în mod excepţional raportul său anual, a denunţat restricţionarea drepturilor fundamentale în cadrul măsurilor luate pentru combaterea terorismului, în special starea de urgenţă, decisă după atentatele jihadiste din 13 noiembrie 2015 şi prelungită de atunci. Potrivit datelor sale, de la sfârşitul anului 2015 până la sfârşitul anului 2016, "doar 0,3% dintre măsurile legate de starea de urgenţă s-au soldat cu anchete judiciare pentru fapte de terorism".
În schimb, "consemnările la domiciliu au antrenat pierderi de locuri de muncă şi marginalizarea persoanelor respective", îşi exprimă regretul Camille Blanc, preşedinta Amnesty International pentru Franţa. ONG consideră de altfel că în materie de primire a refugiaţilor, "Franţa nu şi-a asumat responsabilităţile la nivel internaţional" şi nu protejează suficient refugiaţii şi migranţii prezenţi pe teritoriul său.
"În cadrul alegerilor prezidenţiale şi legislative care vor avea loc în 2017, Franţa este la o răscruce de drumuri privind drepturile omului, care sunt ecoul unei tendinţe mondiale, iar cetăţenii nu trebuie să cadă în capcana acestor discursuri care atrag după ele ura, teama şi izolarea", a susţinut Camille Blanc.
În faţa renunţării de către marile puteri de a se bate pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor, şi a pasivităţii statelor faţă de atrocităţile şi crizele petrecute în Siria, în Yemen şi în Sudanul de Sud, Amnesty International lansează un apel fiecăruia să se mobilizeze şi să reacţioneze. "2017 va fi un an al rezistenţei", a declarat pentru AFP preşedintele Amnesty, Salil Shetty, care adaugă: "Speranţele noastre se bazează pe popor".
